INTERVIU Profesorul Ion Ivan: Inteligența artificială nu este un pericol pentru profesori, are exact acele limitări care fac munca creativă și complexă a profesorului de neînlocuit / În prezent, digitalizarea nu mai este concepută în educație fără aplicații care au încorporate elemente de AI

„Inteligența artificială nu este un pericol pentru profesori, pentru că are exact acele limitări care fac munca creativă, originală și complexă a profesorului de neînlocuit. În momentul de față, digitalizarea nu mai este concepută în educație fără aplicații care au încorporate în ele elemente de inteligență artificială”, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro prof. univ.dr. Ion Ivan, membru în comisia de organizare a concursului de robotică Nextlab.tech. Profesorul Ion Ivan a explicat cum poate inteligența artificială să ajute profesorii din România, ce subiecte ar trebui abordate la cursurile despre inteligența artificială și robotică pentru profesori, dar și pentru elevi.

Principalele teme din interviul cu profesorul Ion Ivan:

• Cum poate inteligența artificială să ajute profesorii din România? –  „Inteligența artificială, prin intermediul unor aplicații informatice îi ajută pe profesori. Singura condiție ca inteligența artificială să devină o resursă la dispoziția profesorilor este aceea ca profesorii să fie instruiți în ceea ce privește utilizarea eficientă a instrumentelor înzestrate cu inteligență artificială, în cadrul unor cursuri omogene la nivel național.”

• Despre cursurile pentru elevi: „Introducerea noțiunilor introductive de informatică în programele analitice ale elevilor s-a dovedit a fi interesantă până la un punct. Copiii învață totul din mers și asimilează detalii pe care noi nici nu le bănuim, de aceea nu trebuie să-i subevaluăm. 

Proiectul NEXTLAB.TECH coordonat de profesorul Răzvan BOLOGA din Academia de Studii Economice a reușit să angreneze zeci de mii de elevi. Și în universități există proiecte pentru dezvoltarea de roboți inteligenți și competiții la nivel național în acest domeniu”. 

• Despre cursurile pentru profesori: „Un curs de familiarizare cu inteligența artificială va trebui să conțină prezentarea conceptelor de bază, fără a se intra în detalii nici asupra logicii predicatelor, nici asupra rețelelor neuronale, nici asupra algoritmilor genetici, nici asupra bazelor de cunoștințe. 

Un curs eficient trebuie să pornească de la un instrument practic, achiziționat, deci disponibil, care are încorporați algoritmi specifici inteligenței artificiale, instrument căruia să i se prezinte funcționalitățile și pe care profesorii să fie instruiți să-l folosească eficient, cu exemplificări pentru clase de probleme cu care profesorii se întâlnesc în activitatea lor de zi cu zi.” 

• Digitalizarea educației și inteligența artificială – „În momentul de față digitalizarea nu mai este concepută în educație fără aplicații care au încorporate în ele elemente de inteligență artificială. Multe aplicații care au încorporate elemente de inteligență artificială sunt suficient de puternice pentru:

• a rezolva un test grilă,
• a da soluția unei probleme,
• a construi un text pe un subiect specificat,
• a compara două componente de conținut digital,
• a identifica preluări de conținut digital,
• a genera conținut digital multimedia,

ceea ce ușurează munca profesorilor și elevilor.”

Interviul integral cu profesorul Ion Ivan

Reporter: Cum poate inteligența artificială să ajute profesorii din România?

Ion Ivan: Domeniul educației este privilegiat în raport cu cerințele inteligenței artificiale, căci dispune de conținut digital foarte bogat, definit de manualele în format electronic postate pe tot felul de portaluri, bloguri sau rețele de socializare, direct accesibile pentru a construi nou conținut digital pe baza unor cereri formulate fie de profesori, fie de elevi. Există conținut digital sub formă de tabele și de cataloage care stau la baza definirii profilelor atât pentru profesori, cât și pentru elevi.

Singura condiție ca inteligența artificială să devină o resursă la dispoziția profesorilor este aceea ca profesorii să fie instruiți în ceea ce privește utilizarea eficientă a instrumentelor înzestrate cu inteligență artificială, în cadrul unor cursuri omogene la nivel național.

În condițiile în care conținutul digital construit de profesori devine component al unei biblioteci naționale de lecții, de teste, de probleme și de soluții, sunt create premisele obținerii de fluxuri continue de folosire a inteligenței artificiale în compararea, în ierarhizarea conținutului digital creat de profesori și din aproape în aproape se va obține acel portofoliu de materiale didactice la dispoziția altor profesori sau a elevilor, ca bază a procesului de instruire activă.

Profesorii trebuie să înțeleagă ce este inteligența artificială, care sunt limitele ei și să învețe să utilizeze creator acele instrumente înzestrate cu elemente de inteligență artificială, care le-au fost puse la dispoziție, în munca lor de zi cu zi. Față de situația de dinainte în care calculatorul era folosit în efectuarea de prelucrări simple, instrumentele care au implementați algoritmi bazați pe inteligență artificială vin să ofere soluții la cereri complet definite și mai ales să rafineze conținutul digital generat, astfel încât acest conținut digital să răspundă cerințelor celor ale căror profiluri definesc grupul țintă.

Inteligența artificială, prin intermediul unor aplicații informatice, îi ajută pe profesori:

• să construiască lecții personalizate pentru orele de clasă,
• să definească texte grilă după reguli științifice verificate,
• să evalueze diferențiat referate elaborate de elevi,
• să rezolve probleme al căror enunț complet și corect este dat.

Inteligența artificială nu este un pericol pentru munca profesorului, pentru că inteligența artificială are exact acele limitări care fac munca creativă, originală și complexă a profesorului de neînlocuit, mai ales că algoritmii care implementează inteligența artificială efectuează tot felul de prelucrări mecanice și semantice pe conținutul digital deja existent, doar cu rolul de a construi conținut digital derivat și în niciun caz conținut digital nou, mai complex decât cel existent, pentru a cărui evaluare să fie necesare sensibilitatea, empatia sau subiectivismul, caracteristici doar ale ființelor omenești.

Reporter: Credeți că ar ajuta să existe cursuri de inteligență artificială și robotică pentru profesori, atât din învățământul preuniversitar cât și din învățământul universitar?

Ion Ivan: Noi avem întotdeauna tendința de a-i subevalua pe cei din fața noastră, lucru care este extrem de greșit. Introducerea noțiunilor introductive de informatică în programele analitice ale elevilor s-a dovedit a fi interesantă până la un punct, în condițiile în care majoritatea elevilor aveau deja noțiunile din manuale și mult mai mult decât atât, pentru că elevii au folosit Internetul în ași satisface nevoile de informare și de exercițiu la calculatoarele pe care le aveau în dotare. Este elementul care mă face să justific introducerea de elemente teoretice și practice de inteligență artificială în programele de instruire a elevilor chiar din primele clase.

Așa cum copilul învață din cărucior să privească ecranul unui telefon mobil pentru a i se distrage atenția când i se dă să mănânce, tot așa trebuie privite și aplicațiile înzestrate cu elemente de inteligență artificială. Copiii învață totul din mers și asimilează detalii pe care noi nici nu le bănuim. De aceea nu trebuie să-i subevaluăm.

Cel ce are în mână un telefon mobil, o tabletă, un laptop sau tastatura unui calculator, are deja un profil definit și este identificat rapid prin diferite modalități, dintre care amprenta digitală este modalitatea cea mai răspândită. Profilul utilizatorului este cel care definește întreaga abordare a dialogului om-calculator și instruirea pe probleme de inteligență artificială capătă o cu totul altă dimensiune.

Vorbim despre instruirea individuală dependentă de profilul utilizatorului. La întrebarea dumneavoastră, vorbim de este vorba de abordarea inteligenței artificiale în mod clasic, sub forma unei discipline care se predă elevilor și studenților și pentru care există profesori instruiți în acest scop, dar și manuale fie tipărite, fie postate în mediul online.

Inteligența artificială nu este un pericol pentru profesori

În opinia mea, inteligența artificială trebuie abordată diferențiat în procesele de instruire. Dacă vorbim de disciplina de inteligență artificială din universități, structura este una și acest lucru se vede de pe portalurile universităților unde se predă această disciplină. 

Dacă vorbim despre profesori, cursurile trebuie să fie bine țintite, în sensul că obiectivul ca profesorii să folosească aplicații informatice înzestrate cu inteligență artificială pentru munca lor de la catedră, impune ca profesorii să cunoască noțiuni de bază ale inteligenței artificiale și accentul să fie pus pe clase de instrumente care se achiziționează unitar și să se prezinte modul de lucru practic prin care profesorii își rezolvă anumite clase de probleme. Este vorba deci de caracterul practic al însușirii acelor elemente de inteligență artificială, încât profesorii să treacă la treabă imediat și elevii lor să simtă diferența legăturii cu calculatorul, când se folosesc lecții, teste sau când se fac evaluări asistate de inteligența artificială.

Despre introducerea de discipline care să se refere la inteligența artificială în programele de instruire a elevilor, găsesc necesar acest lucru, cu condiția ca acest demers să nu se concretizeze în manuale greoaie, de sute de pagini, ci totul să fie abordat de profesioniști autentici care lucrează în domeniul inteligenței artificiale și care au experiența necesară. 

Reporter: Ce teme ar fi binevenite la un astfel de curs?

Ion Ivan: Când vorbim despre profesori, trebuie să ne gândim la faptul că aceștia reprezintă o colectivitate extrem de neomogenă ca domenii de pregătire, ca vechime în învățământ și ca nevoi de utilizare a instrumentelor ce conțin elemente de inteligență artificial. 

Un curs de familiarizare cu inteligența artificială va trebui să conțină prezentarea conceptelor de bază, fără a se intra în detalii nici asupra logicii predicatelor, nici asupra rețelelor neuronale, nici asupra algoritmilor genetici, nici asupra bazelor de cunoștințe. 

Un curs eficient trebuie să pornească de la un instrument practic, achiziționat, deci disponibil, care are încorporați algoritmi specifici inteligenței artificiale, instrument căruia să i se prezinte funcționalitățile și pe care profesorii să fie instruiți să-l folosească eficient, cu exemplificări pentru clase de probleme cu care profesorii se întâlnesc în activitatea lor de zi cu zi. 

Cine dorește să învețe mai mult despre inteligența artificială, are la dispoziție pe internet foarte multe surse de documentare, dar obiectivul imediat este implementarea în învățământ a acelor construcții bazate pe inteligența artificială, care să determine în acest domeniu acel salt calitativ mult așteptat de toată lumea.

Reporter: Pentru elevi și studenți ce credeți că ar fi interesant și util să învețe ? Aveți în minte vreo temă sau lucruri practice?

Ion Ivan: Aici voi porni de la o situație concretă și mă refer la proiectul NEXTLAB.TECH coordonat de profesorul Răzvan BOLOGA din Academia de Studii Economice, proiect care a reușit să angreneze zeci de mii de elevi. Și în universități există proiecte pentru dezvoltarea de roboți inteligenți și competiții la nivel național în acest domeniu. 

Consider că inteligența artificială trebuie să depășească nivelul de activități ale elevilor sau studenților  pasionați de domeniu și să între în clase și în sălile de curs și de seminarii, pentru toți elevii, respectiv, pentru toți studenții. 

Dacă pentru elevi în afara prezentării unor concepte și trecerea direct la folosirea de instrumente înzestrate cu inteligență artificială nu trebuie zăbovit mult în zona teoretică, la studenți lucrurile trebuie să stea altfel. 

Studenții trebuie să studieze în profunzime capitolele specifice inteligenței artificiale, căci pentru studenții de la facultatea de informatică teoretică inteligența artificială înseamnă ceva, pentru studenții de la facultățile tehnice de calculatoare, inteligența artificială înseamnă altceva, iar pentru studenții de la informatică economică, inteligența artificială înseamnă evident, altceva. 

Detaliile de diferențiere ale semnificației inteligenței artificiale pentru fiecare din cele trei domenii se regăsesc în prezentările detaliate ale programelor analitice din programele de învățământ ale respectivelor domenii. Important este că în învățământul superior se predau discipline legate de inteligența artificială și la fel de important este faptul că în învățământul preuniversitar sunt preocupări de a implementa elemente de inteligență artificială, deocamdată sub forma unor abordări opționale sau facultative în cercuri de lucru unde participă numai elevii care doresc acest lucru.

Reporter: Cum vedeți digitalizarea sistemului de educație și cum se poate utiliza inteligența artificială în digitalizare?

Ion Ivan: Pandemia a arătat că sistemul educațional are capacitatea reală de a se adapta condițiilor unei digitalizări accelerate. Inteligența artificială înseamnă trecerea la următorul nivel. Toată lumea credea că procesele de instruire vor bate pasul pe loc pe durata pandemiei, ceea ce nu s-a dovedit a fi adevărat. Pe durata pandemiei:

• s-au ținut lecții și cursuri de la distanță,
• au avut loc examene scrise și orale în condiții de obiectivitate maximă,
• au fost prezentate lucrări de finalizare a studiilor,
• s-au dat teste și au fost evaluate referate,
• școala s-a desfășurat ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic special.

Este adevărat că modul de lucru online a presupus un efort special atât din partea profesorilor, cât și din partea elevilor și studenților, dar școala a mers mai departe, în cele mai bune condiții, datorită accelerării procesului de digitalizare.

Deși procesul de digitalizare din sistemul educațional nu și-a menținut ritmul înregistrat în perioada pandemiei, lecția dată de pandemie a fost învățată și profesorii, cât și elevii au început să utilizeze cu intensitate și mai mare fluxurile nou create, digitalizarea nemaiînregistrând rezistența cu care toți eram obișnuiți.

În momentul de față digitalizarea nu mai este concepută în educație fără aplicații care au încorporate în ele elemente de inteligență artificială. Nu voi da aici nume, dar acum sunt disponibile la costuri foarte accesibile aplicații cu caracter de generalitate ridicat, care au încorporate mult mai mult decât elemente de inteligență artificială la care elevii și profesorii apelează fără niciun fel de restricții.

Lucrurile stau asemănător ca în cazul utilizării funcțiilor calculatorului de buzunar în timpul unui examen și nu numai, lucru care-l determină pe utilizator să nu mai facă adunări, înmulțiri și împărțiri cu foaia și creionul. Multe aplicații care au încorporate elemente de inteligență artificială sunt suficient de puternice pentru:

• a rezolva un test grilă,
• a da soluția unei probleme,
• a construi un text pe un subiect specificat,
• a compara două componente de conținut digital,
• a identifica preluări de conținut digital,
• a genera conținut digital multimedia,

ceea ce ușurează munca profesorilor și elevilor, iar profesorii, dacă știu să construiască cerințe unde elevii și studenții să fie obligați să aducă elemente de creativitate, deja dau noi valențe inteligenței artificiale, transformând-o dintr-un inamic al eficienței, în prieten al dezvoltării celor care participă la procesul de instruire activă, creativă și evolutivă.

Reporter: Cum credeți că ar putea schimba educația din România inteligența artificială și robotica, adică investițiile în tehnologie, cursuri pentru profesori, digitalizare și nu numai?

Ion Ivan: Domeniul educației are o serie de particularități de care trebuie să ținem seama atunci când vorbim despre inteligență artificială și despre roboți. Vorbim de colectivități omogene și aici mă refer la colectivitatea elevilor, respectiv, la colectivitatea profesorilor. Și aceste colectivități sunt formate la rândul lor din subcolectivități, unde gradul de omogenitate este foarte mare. Vorbim de subcolectivitatea elevilor de clasa a I-a, subcolectivitatea elevilor de clasa a II-a și tot așa, până ajungem la subcolectivitatea elevilor de clasa a XII-a. Și în cazul profesorilor, vorbim de profesori de matematică, de profesori de fizică, de profesori de chimie, de profesori de istorie și tot așa, până epuizăm toate disciplinele din programele de învățământ. Pentru fiecare subcolectivitate inteligența artificială joacă un rol deosebit dacă și numai dacă, folosind investiții masive de achiziționare resurse și aici mă refer la echipamente, la aplicații informatice, dar mai ales la cursurile de instruire a folosirii corecte și complete a tuturor resurselor. Folosind instrumente înzestrate cu inteligență artificială pentru asistarea proceselor didactice, profesorii au posibilitatea de a crea lecții personalizate pentru elevi.

La rândul lor, elevii au posibilitatea realizării interacțiunilor specifice procesului de învățare adaptate strict la nivelul lor de cunoștințe, dialogul elev – calculator decurgând natural, fără niciun fel de obstacole, pentru că instruirea elevului depinde strict de nivelul acestuia. Aici este rolul inteligenței artificiale. Aplicațiile bazate pe inteligența artificială definesc profilul elevului și întreg procesul de instruire decurge în concordanță cu parametri profilului.

Investițiile masive trebuie făcute într-un timp foarte scurt. Cursurile de instruire trebuie realizate rapid, dar și toate resursele pentru a dezvolta un sistem educațional în care inteligența artificială joacă un rol activ, tot într-un timp foarte scurt trebuie achiziționate într-un interval foarte scurt, căci tehnologia are un ritm extrem de accelerat și uzura morală este necruțătoare.

Eu sunt optimist, căci în domeniul educației au mai fost programe de investiții la nivel național, programe care s-au derulat cu succes pentru că acest sistem are capacitatea dacă există resursele financiare necesare, datorită oamenilor instruiți care lucrează, să parcurgă toate etapele în cele mai bune condiții, iar rezultatele se văd de la an la an prin creșterea garantată a calității absolvenților din gimnazii, licee și facultăți.

Despre NEXTLAB.TECH

Nextlab.tech este lider regional în tehnologii educaționale bazate pe inteligență artificială și semiconductori. Compania revoluționează educația prin soluții inovatoare care integrează inteligența artificială și tehnologii avansate, oferind elevilor și profesorilor instrumente de învățare de ultimă generație. Nextlab.tech are aproximativ un milion de utilizatori în România, Serbia, Republica Moldova și Bulgaria, continuând să transforme modul în care tehnologia este predată și învățată în întreaga regiune a Europei de Sud-Est.

Banca Comercială Română este sponsor principal național al concursului de robotică Nextlab.tech.

Citește și:

INTERVIU Profesoara Dana Corciu de la Liceul „Carol I” din Plopeni: Robotica este o parte a vieții elevilor, care poate reduce rata abandonului școlar și poate crește interesul lor pentru specializările tehnice

Alina Boca, profesoară de informatică: Asamblarea unui robot presupune și lucrul cu șurubelnițe, șuruburi, lucruri practice pe care nu prea le mai facem la școală cu elevii și lor chiar le place / Robotica leagă prietenii care rămân

Instrumente utile pentru profesori în crearea resurselor educaționale deschise la orice materie: sisteme de tip TTV (Text-To-Video) care suportă și limba română (noutate absolută), plus soluții pentru a converti rapid fișiere .pdf și .ppt în lecții digitale atractive (P)

INTERVIU Profesorul Răzvan Bologa: O probă STEM la Evaluarea Națională ar corespunde tendințelor actuale din societate. În educație ai ceea ce testezi

Plan strategic pentru educația în domeniul STEM, pentru a remedia declinul performanțelor elevilor și lipsa profesorilor, prioritate a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în noul mandat

Profesorii din școlile din țară pot aduce direct în clasa lor inovația, prin vizita RoboCaravanei nextlab.tech. Înscrierile sunt deschise pentru cadrele didactice (P)