Tehnologiile blockchain, inteligența artificială, roboții ca instrumente folosite în educație nu mai sunt prognoze utopice sau distopice privind școala, ci lucruri reale, explorate sau aplicate deja în sistemele de educație ale lumii, arată un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD Digital Education Outlook 2021. Acesta descrie pe larg, cu studii de caz, felul cum tehnologiile digitale, în special cele inteligente, bazate pe inteligență artificială, pe analiza proceselor de învățare sau pe robotică, transformă educația, realitățile de la clasă și din managementul unităților de învățământ, într-un proces în care sunt schimbate realitățile școlare, dar în care profesorul rezistă într-un rol central.
Raportul vizează două categorii largi de evoluții prin care digitalul transformă sau poate transforma, în viitorul apropiat, educația: tehnologii inteligente la clasă, respectiv tehnologii inteligente la nivel de management organizațional și de sistem. Și abordează atât beneficiile utilizării lor, cât și riscurile asociate.
- Într-un comentariu pe marginea documentului, directorul Direcției pentru Educație a OECD, Andreas Schleicher, pune dezvoltarea digitală în contextul schimbărilor produse de pandemie, în ultimul an. Dar, arată el, “clasele online nu înseamnă clase inteligente. Ele au fost mai degrabă o măsură provizorie care să mențină învățarea în funcțiune, conservând practicile existente, în loc să le transforme”. Soluțiile inteligente permit profesorilor să revoluționeze predarea, să pregătească mai bine orele pentru a doua zi, să evalueze, să personalizeze materia predată. Dar tehnologia, pentru a funcționa în mediul educațional, trebuie să fie prietenoasă, iar cei care o folosesc trebuie să priceapă că ea nu se traduce automat în rezultate mai bune, ci doar atunci când răspunde unor nevoi și riscurile asociate sunt reduse la minim, arată el.
Analiza OECD citată merge dincolo de folosirea tehnologiilor pentru predarea la distanță, așa cum s-a întâmplat în pandemie, vorbind despre folosirea lor în orice condiții, pentru îmbunătățirea actului didactic în general, a rezultatelor de învățare, a verificării acestora. Descrie modalități de folosire a tehnologiei pentru personalizarea învățării, pentru dezvoltarea curriculumului, pentru reducerea inegalităților.
Folosirea tehnologiilor inteligente, la clasă
Tehnologiile de învățare adaptivă, precum sistemele inteligente de îndrumare și meditații, descrise în raportul OECD, facilitează personalizarea predării folosind abordări asemănătoare: ele detectează nivelul cunoștințelor elevilor, estimează care sunt cele mai bune abordări pentru a răspunde nevoilor de învățare la acel nivel, respectiv acționează oferind noi exerciții, noi unități de curriculum, o formă sau alta de predare sau pur și simplu informează profesorul cu privire la această evaluare.
Potrivit raportului – care dă exemple de soluții digitale, precum platforma olandeză Snappet – nu se limitează doar la obiectivele legate de achiziția de cunoștințe, și încep să ia în calcul elemente de comportament, precum stilul de învățare al elevilor.
Pe de altă parte, conform analizei OECD, un alt domeniu de dezvoltare urmărește să măsoare nivelul de implicare al elevilor și intervențiile necesare pentru a menține un grad de implicare ridicat, atât în mediu digital, cât și în cel fizic. Măsurarea implicării, arată documentul, este dificilă, dar au fost dezvoltate deja soluții automate, de la cele ce urmăresc mișcarea oculară la analiza altor trăsături ale feței sau ale mișcărilor corpului.
În acest caz, există două rute de acțiune – una proactivă, ce urmărește să stimuleze implicarea elevilor prin folosirea unor elemente de joc sau alte instrumente ce cresc atractivitatea față de obiectul învățării, respectiv una reactivă, ce monitorizează nivelul de implicare, detectează când acesta începe să scadă, modifică tipul de predare în funcție de perioadele de interes redus al elevilor.
Dacă soluțiile de personalizare a învățării sunt cele răspândite, tehnologiile inteligente includ și instrumente mai puțin vizibile, precum cele de analiză a datelor privind învățarea, ce au ca obiectiv să sprijine profesorii pentru ca aceștia să livreze elevilor scenarii de învățare atractive și bogate. Printre acestea se numără soluții precum cele de feedback în timp real, pentru tranziția de la o sarcină la alta, în funcție de modul cum învață în acel moment elevul – individual, în grupuri mici sau în colectiv. Tot aceste instrumente de analiză pot oferi profesorilor informații rapide privind comportamentul elevilor și lucrul acestora la clasă.
Tehnologia digitală, bazată pe inteligență artificială, oferă deja soluții, precum cele de convertire a cuvintelor vorbite în text scris sau invers, care le permit elevilor cu nevoi speciale să învețe alături de ceilalți, la clasă. În același domeniu, unele tehnologii permit diagnosticarea si remedierea unor nevoi speciale (de exemplu, a disgrafiei) sau oferă sprijin pentru învățarea socio-emoțională în cazul studenților cu autism.
Nu în ultimul rând, printre tehnologiile folosite la clasă și care se dezvoltă tot mai mult sunt cele de tip “robot”. Acestea au drept scop să fie folosiți ca îndrumători pentru grupuri mici de elevi sau pentru o persoană, dar și pe post de “colegi” de clasă, care să învețe de la elevi. Tot “roboți” pot fi folosiți pentru predarea sau învățarea la distanță sau pot asista în învățarea unor limbi străine, în cursuri internaționale.
Potrivit OECD, aceste instrumente au nevoie să fie acționate, controlate sau administrate de către un om, anume de către un profesor, iar nivelul de automatizare a acțiunilor și deciziilor trebuie conceput având în minte două repere: la un capăt, acțiuni complet automatizate, iar la celălalt, acțiuni unde oamenii au control deplin (vezi figura de mai jos). Până în acest moment, arată estimarea OECD, sistemele de inteligență artificială rămân hibride și au nevoie de intervenția umană în procesele lor.
Sisteme inteligente de organizare și de sistem
Tehnologiile inteligente care folosesc inteligența artificială și date de analiză a învățării pot fi folosite și în managementul organizațiilor din educație, de exemplu pentru îmbunătățirea curriculumului, în funcție de căile de învățare preferate de elevi, după cum arată raportul OECD. Un fenomen încă foarte nou, dar care dă semne că poate transforma cultura instituțională în organizațiile din educație este adoptarea datelor de analiză a învățării la fiecare nivel din cadrul organizației.
Exemple de soluții de tehnologie inteligentă folosite la nivel organizațional în educație, oferite de raportul OECD:
- Sisteme de avertizare timpurie privind elevii cu risc de abandon școlar, la nivel de liceu. Pentru aceasta, e nevoie de folosirea transparentă a unor algoritmi.
- Evaluările standardizate ce folosesc tehnici de joc pot integra tehnologii inteligente și tehnici avansate de analiză a datelor pentru a extinde evaluarea la abilități care nu pot fi măsurate ușor prin testarea obișnuită – creativitatea, abilități emoționale sau de comportament etc. Testele bazate pe tehnici de joc pot folosi înregistrări audio sau monitorizarea mișcării oculare pentru diverse obiective de măsurare.
Ca “infrastructură de verificare”, tehnologia de tip blockchain oferă noi metode de acreditare în educație și formare, pentru că permite validarea instantanee și cu un înalt nivel de precizie a informațiilor despre indivizi și organizații. Tehnologia blockchain poate elimina fraudarea diplomelor, poate facilita mutarea cursanților dintr-un sistem educațional în altul și dintr-o țară în alta, permite indivizilor un control sporit asupra propriilor date.
Elemente-cheie de care trebuie să se țină cont în folosirea tehnologiilor inteligente, conform OECD
- Potrivit raportului citat, aceste tehnologii sunt dominate încă de modelul hibrid om-inteligență artificială. Pentru a fi utile și acceptabile social, este important ca utilizatorii să fie implicați în elaborarea lor, oamenii să aibă controlul în deciziile importante, iar negocierea utilizării lor cu societatea să aibă loc într-o manieră deschisă
- Tehnologiile acestea pot fi folositoare oamenilor fără să fie perfecte. Transparența în privința acurateței este importantă, iar limitele lor trebuie comparate cu cele ale oamenilor care întreprind activități similare.
- E nevoie să fie finanțate analize suplimentare care să dovedească folosința pedagogică eficientă a tehnologiilor inteligente, la clasă sau în afara ei, precum și pentru utilizarea lor în scopuri de management, iar dovezile trebuie să se bazeze pe criterii clare.
- Adoptarea de tehnologii inteligente trebuie să se facă în conformitate cu reglementările privind protecția datelor și a vieții private
- Ele au un cost, iar o analiză cost-beneficii trebuie făcută în vederea adoptării lor, în condițiile în care beneficiile lor nu sunt doar pecuniare. Decidenții trebuie să încurajeze dezvoltarea de tehnologii accesibile și sustenabile, apelând la standarde deschise și interoperabilitate.
Raportul complet poate fi consultat aici.
Foto: © Wrightstudio | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Costin Ionescu
Matei Pop
Ștefan Lefter
Cristian Pantazi