Introducerea de note la Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, precum și legiferarea evaluării online – propunerea președintelui Federației Părinților

Președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, propune ca din această toamnă elevii să primească note clasice la Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, și nu punctaje ca în prezent. O altă propunere este ca evaluările să fie realizate online.

Iulian Cristache, reprezentantul părinților, a avansat public următoarele propuneri:

• „1. Din toamnă ar trebui legiferat on-line-ul, inclusiv evaluarea.
• 2. Să se dea note la evaluările de la clasele 2, 4 si 6, și la simulări.”

„De ce spun asta? Tocmai pentru a avea o evaluare și notare standardizată. Dacă le aveam de acum, se putea echivala EN [Evaluarea Națională] și BAC-ul cu aceste note. Nu mai vorbeam de inechitate”, a scris pe pagina sa de Facebook președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți (FNAP).

Amintim că România s-a numărat printre cele 8 țări care au susținut Testarea PISA 2018 pe hârtie, în timp ce elevii din celelalte 72 de state au dat testul pe calculator.

Reacția acestuia vine în contextul în care numeroși experți în educație susțin că România nu poate anula examenele de Evaluare Națională de la finalul clasei a VIII-a și de Bacalaureat 2020 – în contextul pandemiei COVID-19 – pentru că evaluarea profesorilor nu este standardizată, iar evaluările intermediare de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost slab pregătite an de an de Ministerul Educației.

Amintim că expertul în testare educațională Dragoș Iliescu avertiza, într-o analiză pentru Edupedu.ro cu privire la evaluările de la a II-a, a IV-a și a VI-a din 2018, că testele nu au fost egale ca dificultate, pe cele două numere pe care au fost administrate în fiecare clasă, și că rapoartele făcute de Centrul Național de Evaluare și Examinare din Minister sunt făcute pe itemi, dar fără a întoarce „scorurile totale, măcar pe componente ale testelor (componentele prescrise de cadrul de evaluare). Din acest motiv, nu putem estima care sunt procentele de populație școlară care performează la un anumit nivel; comparațiile între diverse grupuri se pot face la nivel de item, dar se fac de obicei la nivel de scoruri agregate și exact acest lucru nu poate fi făcut pe baza informațiilor din aceste rapoarte”.

„În aceste rapoarte nu avem de fapt analize, cu o singură excepție. Excepția este raportul de matematică și științe pentru clasa a VI-a. Este posibil ca acei colegi care au realizat această analiză să fi fost ei înșiși mai curioși sau poate ei înșiși sunt profesori de matematică și științe și deci mai înclinați spre a descoperi patternuri în date. Dar într-adevar acest raport oferă unele analize, cum ar fi comparații cu alți ani pe scoruri medii, procente de școlari care au rezolvat complet cerințele anumitor competențe, comparații rural-urban, legături ale rezultatelor la Evaluarea Națională pe diferite județe cu câștigul salarial mediu pe acele județe și așa mai departe”, avertiza Iliescu.