Jurnaliștii care fac tranziția în relații publice sau comunicare se confruntă adesea cu tensiuni etice și conflicte între obiectivitate și loialitatea față de organizațiile pentru care lucrează, arată un studiu recent la care a participat o profesoară de la Universitatea din București

Mobilitatea între jurnalism și comunicare nu este o simplă schimbare de carieră, ci are implicații asupra identității profesionale și a rolului social al presei, arată un studiu la care a participat profesoara Anca Anton de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București. Cercetătoarele Anna Jupowicz-Ginalska și Monika Kaczmarek-Śliwińska de la Universitatea din Varșovia, Polonia au fost, de asemenea, implicate în studiu, informează FJSC, printr-un comunicat.

• Studiul a fost publicat în data de 12 septembrie în „Corporate Communications: An International Journal”, o revistă de cercetare indexată în cele mai importante baze de date internaționale pentru literatura științifică printre care Web of Science şi Scopus, cu un factor de impact Clarivate Analytics de 3,3 în anul 2024.

Studiul, ”Professional fluidity between the media and the communication industries”, arată că profesioniștii care fac aceste tranziții în relații publice sau comunicare poartă cu ei valorile jurnalistice, dar „ajung adesea să se confrunte cu tensiuni etice și conflicte între obiectivitate și loialitatea față de organizațiile pentru care lucrează”.

Cercetarea mai arată că presiunile comerciale din mass-media determină tot mai mulți jurnaliști să se orienteze către relații publice și comunicare instituțională. Această tendință ridică însă un semnal de alarmă: jurnalismul riscă să își piardă forța critică și rolul de „câine de pază” al democrației, mai este precizat în comunicat.

”Professional fluidity between the media and the communication industries” atrage atenția și asupra contextului mai larg, în care „precaritatea structurală și dinamica a ceea ce este definit drept capitalismul digital transformă mobilitatea profesională într-un amestec de libertate și insecuritate. În același timp, apar tot mai multe roluri hibride – precum jurnalismul de brand – care șterg liniile de demarcație tradiționale dintre informare și advocacy”, subliniază cercetarea.

Studiul mai arată că principalii factori care motivează aceste tranziții sunt dorința unor condiții de muncă mai bune, stabilitatea locului de muncă, oportunitățile de dezvoltare a carierei și nevoia de adaptare personală. Dacă pentru organizații aceste schimbări aduc beneficii, pentru profesia jurnalistică ele pot reprezenta o vulnerabilitate, unii practicieni considerând trecerea către relații publice drept un „compromis” față de valorile jurnalistice.

„Cercetarea noastră arată că fluiditatea profesională este o realitate care schimbă atât carierele individuale, cât și peisajul media în ansamblu. Este nevoie de reflecție și politici menite să protejeze independența jurnalismului, dar și să recunoască noile forme de comunicare”, subliniază dr. Anca Anton, potrivit sursei menționate.

Studiul integral este disponibil aici. 

Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.