Klaus Iohannis trimite la Curtea Constituțională legea pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pe motiv că este discriminatorie pentru studenții de la MAI care sunt declarați inapți din punct de vedere medical. Aceasta prevede că studenților care sunt în această situație nu li se acordă gradul militar și nu sunt încadrați în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Administrația Prezidențială motivează că este „discriminatoriu, disproporționat și lipsit de un scop legitim” faptul că „exmatricularea unui student, din motive neimputabile acestuia” se aplică doar studenților de la Ministerul de Interne și nu tuturor studenților instituțiilor de învățământ superior militar.
Administrația prezidențială consideră că legea pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este neconstituțională din mai multe motive care ar încălca principiul dreptului de învățătură gratuit, garantat prin Constituție.
Potrivit sesizării de neconstituționalitate, la articolul unic punctul 1 din legea pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, se prevede că după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12) , cu următorul cuprins: „Studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne, formați pentru nevoile acestui minister, care, din motive neimputabile lor, sunt declarați inapți pentru serviciul militar de către autoritățile competente, în urma unei expertize medicale definitive, pot opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție. Programul de studiu al acestora va fi organizat la forma de învățământ cu frecvență, cu înlocuirea în curriculă a disciplinelor cu specific militar. La absolvire, persoanelor prevăzute la alin. 11 nu li se acordă gradul militar și nu sunt încadrate în structurile Ministerului Afacerilor Interne.”
Se atrage atenția asupra faptului că nu se face distincție între instituțiile de învățământ superior militar.
În opinia Administrației Prezidențiale, „exmatricularea unui student, din motive neimputabile acestuia, reprezintă un efect disproporționat, discriminatoriu și lipsit de un scop legitim, prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituție”.
„Lipsirea studenților din celelalte instituții de învățământ superior militar de posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție, posibilitate recunoscută doar pentru studenții din cadrul instituțiilor militare de învățământ superior formați pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, echivalează și cu o încălcare a dreptului lor la învățătură, garantat de art. 32 alin. (1) din Constituție. Exmatricularea unui student, din motive neimputabile acestuia, reprezintă un efect disproporționat, discriminatoriu și lipsit de un scop legitim, prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituție”.
Articolul respectiv din Constituție spune că: „restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”
În legea contestată se menționează că studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior ale MAI nu vor mai fi obligați să restituie banii dacă decid să renunțe la cursuri sau dacă sunt exmatriculați din motive medicale: „studenții prevăzuți la art. 36 alin. 11 sunt exonerați de obligația restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfășurării programelor de studii atât în cazul definitivării studiilor, cât și în cazul părăsirii instituției militare de învățământ.”
Administrația Prezidențială consideră că este discriminatoriu faptul că doar studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne au această opțiune.
„Potrivit normelor deduse controlului de constituționalitate vor avea posibilitatea de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție, cu exonerarea de obligația restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfășurării programelor de studii, doar studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior militar ale Ministerului Afacerilor Interne. Această soluție legislativă instituie o discriminare a studenților din cadrul celorlalte instituții de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională din cadrul sistemului național de învățământ, studenți care s-ar putea afla în situația descrisă de ipoteza normei, respectiv cea de a fi declarați inapți pentru serviciul militar de către autoritățile competente, în urma unor expertize medicale definitive”.
Se aduce ca și argument, Legea învățământului superior nr. 199/2023 unde se dezvoltă principiul constituțional al gratuității învățământului de stat, „fără a institui în vreo situație obligația studenților de a restitui cheltuielile de școlarizare, nici în ipoteza abandonării studiilor din motive imputabile, nici în ipoteza întreruperii studiilor din motive neimputabile studenților. Așadar, odată admis pe un loc finanțat de la bugetul de stat, un student are așteptarea legitimă că nu va fi obligat la restituirea cheltuielilor de școlarizare.
Dreptul la învățătură reprezintă un drept social-economic și cultural, care implică obligații pozitive din partea statului de natură să asigure exercițiul acestuia. Componenta prevăzută de art. 32 alin. (4) din Constituție referitoare la gratuitatea învățământului de stat, potrivit legii, nu consacră un drept absolut, iar sintagma „potrivit legii” presupune faptul că statul are posibilitatea introducerii de taxe în sistemul de învățământ, însă fără a afecta principiul gratuității. Principiul gratuității presupune atât o obligație pozitivă a statului de a asigura locuri gratuite în învățământul superior, finanțate de la bugetul de stat, dar și o obligație negativă, corelativă, din partea acestuia, respectiv aceea de nu institui mecanisme prin care studenții admiși pentru studii la o instituție de învățământ superior, pe un loc ce se înscrie în cifra de școlarizare aprobată anual de Guvern, să fie obligați la restituirea unor cheltuieli de școlarizare„.
În plus, „statul prin instituțiile de învățământ superior nu poate reglementa obligația restituirii cheltuielilor de școlarizare pentru locuri finanțate de la bugetul de stat, în situația în care studiile sunt întrerupte sau încetează”, se menționează în sesizarea de neconstituționalitate.
Redacția
Ștefan Lefter
I.N.
Ioana Nicolescu
Adriana Vișean