Ligia Deca se distanțează de modelul comunicării directe cu presa al predecesorului Sorin Cîmpeanu și numește un purtător de cuvânt la Ministerul Educației. Cine este Corina Popa, “vocea” noului ministru și ce spunea ea că ar face dacă ar ajunge să lucreze la minister?

5.839 de vizualizări
Corina Popa / Sursa: AVE
Noul ministru al Educației, Ligia Deca, schimbă strategia de comunicare cu presa, după anii în care ministrul Sorin Cîmpeanu și-a asumat contactul direct cu reprezentanții presei. Ministerul a anunțat, marți, că va avea un purtător de cuvânt, în persoana Corinei Popa, prezentată ca lector, fost consilier la Departamentul Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, expert în etică universitară. 
  • Corina Popa s-a exprimat public, în ultimii ani, pe tema ideilor sale despre educație, inclusiv ce ar face dacă ar ajunge să lucreze în minister. Câteva exemple, mai jos

Corina Popa a fost anunțată ca fiind purtătorul de cuvânt al noului ministru. Anunțul a fost făcut jurnaliștilor acreditați, pe grupul WhatsApp de presă al ministerului, în cursul zilei de marți, când din același grup a ieșit fostul ministru Sorin Cîmpeanu, și au fost eliminați din grupul de comunicare cu presa consilierul lui Cîmpeanu, Radu Szekely, și mâna dreaptă a lui Cîmpeanu, secretarul general al ministerului, Ioana Lazăr.

Până în momentul publicării acestui material, Ligia Deca nu a fost introdusă pe grupul de comunicare cu presa al ministerului, iar potrivit surselor Edupedu.ro, nici nu va fi prezentă pe acest grup de comunicare.

  • Pe acest grup, fostul ministru Sorin Cîmpeanu răspundea personal majorității întrebărilor adresate de ziariști, alți reprezentanți ai ministerului intervenind, de obicei, doar pe chestiuni tehnice și organizatorice. De altfel majoritatea comunicatelor de presă ale Ministerului Educației, cu excepția a 5 dintre ele, potrivit monitorizării Edupedu.ro, au fost semnate de Sorin Cîmpeanu în cei doi ani de mandat. Cele 5 au fost comunicate semnate de Biroul de presă.

Conform prezentării făcute de minister, “Corina Popa este lector dr. asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), Facultatea de Litere, Universitatea din București și inițiatoarea proiectului Școala de gramatică”.

Referitor la experiența ei profesională, același mesaj al ministerului face trimitere, pe de o parte, la poziții ocupate în domeniul educației – “consilier la Departamentul Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale, expert în etică universitară în cadrul UEFISCDI, realizatoarea emisiunii „Next: educația viitorului” și consilier pe probleme de educație la Parlamentul Românie”. Sunt prezentate mai multe proiecte derulate sub egida Școlii de gramatică, prezentată ca inițiativă de popularizare a regulilor de exprimare corectă în limba română. Comunicarea ministerului include chiar și intervenții ale Corinei Popa în diverse evenimente și conferințe, precum SuperTeach sau TEDxCluj.

CV-ul ei de pe platforma online a Universității București menționează că, din mai 2020, a fost expert în cadrul programului “Limba română pentru toți românii”, în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Guvernul României, consilier pe probleme de educație în cadrul Camerei Deputaților, dar și prezentatoare a emisiunii “Next: educația viitorului” (BiziLive TV).

  • A fost asistent de cercetare-bursier la Departamentul de Științe ale Comunicării – Universitatea Complutense din Madrid, profesoară de limbă, cultură și civilizație română pentru studenții străini din cadrul Facultății de Litere – Universitatea din București. Din 2014 menționează că este dublu doctorand la Facultatea de Litere a Universității din București.

Pe lângă studiile de licență (filologie – Universitatea din București), master (tehnici diplomatice, respectiv lingvistice) – Universitatea din București și postuniversitare, CV-ul său mai include șapte programe de formare.

Ce-ar schimba dacă ar ajunge la minister? Un răspuns de acum trei ani

Întrebată în 2019, într-un interviu la emisiunea „Next: educația viitorului”, pe BiziLive (pe care aceasta a realizat-o pentru o vreme, după această apariție), ce ar face dacă ar ajunge să lucreze în Ministerul Educației, Corina Popa spunea că “m-aș raporta ca o persoană realistă la materialul clientului”, trecând apoi la propuneri ce presupun un rol decizional, în special dezvoltarea programelor de formare profesională a profesorilor. “Dacă aș avea o baghetă magică, i-aș testa vocațional pe cei care nu sunt așa pasionați de educație și vin doar ca să iau un salariu la catedră. Și dacă oamenii ăștia și-ar găsi alte locuri de muncă și ar pleca de unde nu le e locul, pentru mine ar fi ceva ideal”, mai spunea ea atunci.

Pasaje din interviul acordat emisiunii “Next: Educația viitorului”:

Moderator: “Ne putem imagina și putem face aceste scenarii în care mâine ai avea posibilitatea să schimbi mai multe lucruri în educație. Vorbim despre capacitatea de a fi în Ministerul Educației și de a schimba lucrurile cam cum ți-ai dori tu. Cum ai modifica sau ce ai importa de la ce ai făcut până acum?

Corina Popa: Cu siguranță nu aș lua un model pe care să îl adaptez în patul procustian al educației din România. Nu aș face asta niciodată, ci m-aș raporta ca o persoană realistă la materialul clientului. Așa că aș avea mare grijă ca viitorii profesori să parcurgă un program de licență pedagogic, nu aș merge nici măcar în zona de masterat didactic. Un dublu program de licență. Eu sunt absolventă de limbă și literatură română, limba și literatura spaniolă, aș fi absolventă de limbă și literatură română și pedagogie sau de limbă și literatură spaniolă și pedagogie, dar în niciun caz nu aș veni cu o dublă diplomă de licență, să spun, dar nici una să mă legitimeze ca profesor. Asta se întâmplă cu profesorii de peste trei ani, că oamenii vor ieși din facultate după un program de licență de trei ani. Ce fac oamenii din sistem de acum?

Moderator: E o întrebare, că acolo avem sindicate, avem relații…

Corina Popa: E adevărat, dar cred că se poate implementa un sistem de asigurare a calității cu adevărat performant, cu oameni care să nu facă hârtii, ci să vină și să devină mentor pentru cei care sunt la catedră, oameni cu vocație care vor să continue în sistem, pentru că măsura mea preferată a fi aceea de a ajuta incompetenții să iasă din sistem. Nu știu, dacă aș avea o baghetă magică, i-aș testa vocațional pe cei care nu sunt așa pasionați de educație și vin doar ca să iau un salariu la catedră. Și dacă oamenii ăștia și-ar găsi alte locuri de muncă și ar pleca de unde nu le e locul, pentru mine ar fi ceva ideal. Apoi, nu este necesar ca toate norma pe care o avem să avem la catedră. Bun, poți să ai șase ore de predare, dar ai nevoie de niște ore de cercetare, ai nevoie de niște ore de mentorat.

Moderator: Ar trebui obligatoriu. Adică în normarea programului tău de muncă să ai și aceste ore.

Corina Popa: Au profesorii niște ore de completat hârtii, asta e o altă poveste, despre debirocratizarea sistemului.

Moderator: Unde se educă profesorii din România, care sunt formele de educație, care sunt mentorii pe care îi accesează, care sunt programele de schimb internaționale, pentru actualizarea software-ului intern?

Corina Popa. E destul de simplu: nu avem programe de mentorat, avem un modul psihopedagogic cu două ore, patru ore maxim pe săptămână. La cel mai înalt nivel, parcurs, după părerea mea, destul de slab, din propria experiență. Și ore de practică – în cazul unora pe hârtie, în cazul altora o oră de predarea efectivă, o oră de predare. Eu am ieșit profesor de limba și literatura română, limba și literatura spaniolă cu o oră de predare.

Moderator: Și atunci piloții de ce fac 10000 de ore (…)?

Corina Popa: Eu mă întreb altceva… dacă nu se prăbușește avionul nu este un eveniment destul de important încât să ne trezim. Sunt prăbușiri mai mici, care duc la prăbușirea unei societăți. Dar nu suntem în fața unei operații de creier pe patul de spital și aflăm că medicul operează pentru prima dată, suntem în clasă și merge și așa. Că profesorul nu are practică pedagogică, că nu are un mentor, că nu am făcut cercetare pedagogică, că nu știe cum funcționează creierul unui copil, că nu știe respectivul profesor cum învață un copil. Am o vorbă: bun, nu știm cum învață copilul, dar să te adresezi unor minți și să nu știi cum funcționează acele minții e ca și cum ți-ai face o mănușă fără să fi văzut în viața ta o mână. 

Doar că noi românii ne imaginăm foarte bine, cârpim foarte bine.

Ar trebui să ne punem mai multe întrebări, chiar dacă nu știm să răspundem la ele, să avem acest curaj și să vedem ce putem să facem la sistem de sistem, ce model oferim noi, dacă ne preocupă cu adevărat ce le oferim acestor tineri și să nu mai ajungem să spunem “da, difuzăm la televizor știri despre evenimente mondene, pentru că asta se cere” Cine se cere? Reflexivul acesta impersonal 

Emisiunea “Next” de acum trei ani – schimbul de replici, de la min 16.00:

Purtătorul de cuvânt în vremea “României educate”: E nevoie de “eforturi într-o manieră asumată”

Acum aproximativ 3 luni, în perioada când începeau dezbaterile pe noile proiecte de legi “România Educată”, într-o emisiune Starea Nației, Corina Popa se exprima în favoarea unui sistem de educație în care elevul este în centru și propunea eforturi pentru “alfabetizarea funcțională” cu exemple de măsuri pentru întărirea alfabetizării media. Totodată, fără să facă trimitere directă la proiectul “România Educată” promovat de președinție, inclusiv de Ligia Deca, dar neasumat de nimeni, Corina Popa comenta pe seama lipsei de asumare a acțiunilor în domeniul educației: “Deci toată povestea aceasta cu “se va face”, “va fi luată în calcul o statistică, toarte aceste forme reflexiv impersonale nu își au rostul în momentul de față.”

Din emisiunea respectivă:

“(…) Cred că trebuie să luăm măsuri serioase de alfabetizare funcțională a elevilor la toate nivelurile. Să vedem ce facem cu informațiile pe care le citim. Le aplicăm în viața reală cumva? Ne raportăm critic la ele? Știm să gestionăm spațiul informațional? Știm să căutăm singuri o informație atunci când avem nevoie de ea? Aceste politici de alfabetizare funcțională să fie transferate într-un curriculum coerent care să pornească de la o filosofie și filosofia respectivă să aibă la bază modul în care ne dorim noi să avem un viitor (…).”

“(…) Cum îi învățăm pe tineri să dobândească o serie de competențe civice, să recunoască experiența reală, să-și aleagă bine reprezentanții, să se implice în problemele de zi cu zi. Cred că eforturile pe care le investim acum în educație se vor vedea peste un timp, dar trebuie să existe aceste eforturi într-o manieră asumată. Deci toată povestea aceasta cu “se va face”, “va fi luată în calcul o statistică, toarte aceste forme reflexiv impersonale nu își au rostul în momentul de față.(…) ”

Intervenția Corinei Popa – de la min 22.25:

Purtători de cuvânt ai Ministerului Educației în ultimii ani

În perioada recentă, au mai avut purtători de cuvânt, ca miniștri ai Educației:

  • Adrian Curaj și Mircea Dumitru (Mirabela Amarandei, actualmente purtător de cuvânt al Universității din București)
  • Liviu Pop (Loredana Iordache)
  • Valentin Popa (Cătălina Toma)
  • Monica Anisie (Cristian Tănase)

6 comments
  1. Sa vedem ce stie sa faca,daca este suficient de rezistenta și deșteaptă,capabila sa tina cu cei de la catedra si cu elevii sau daca este Campeanu Junior.Ca ne am saturat de asta.Sper sa faca ce trebuie.Desi,am unele dubii,pentru ca,traind in Romania (si in general,nu doar in Ro) viața asta nu este deloc de o culoare roz.

  2. Tehnica pumnului in gura combinata cu cea a călcâiului în gât. Sindicatele dorm. Azi, impreuna cu alti 17 colegi, am depus cererile necesare parasirii sindicatului. In mai putin de o ora ne-au sunat telefoanele. I-am trecut la block pe domnii sefi de sindicate, si pe nr.de mobil, si pe Facebook, si pe whatsapp, etc. Niste mizerabili.

  3. Lector “asociat” este o formulare frumoasă pentru “suplinitor/ angajat la plata cu ora”.
    “Dublu doctorand din 2014” înseamnă că a început de atunci 2 doctorate și că, de 8 ani, n-a finalizat niciunul, în ciuda faptului că durata unui asemenea ciclu de studii este de 3 (trei) ani.
    Ne rugăm pentru ea să aibă răgaz și de altceva în afară de așa-zisa comunicare cu presa.

  4. Atatia specialisti in educatie sint de ne doare capul!
    A facut o teza in lingvistica spaniola (care nu vad ce legatura are cu Centrul CESI), asa ca nu inteleg de unde are experienta in predare si cum de a ajuns consiliera la Parlament pe Educatie si la Presedintie.
    Are scoala privata? Si cum de are clienti fara publicitate?

  5. Pare o miscare inteligenta. Sa vedem daca Barbie reuseste sa imbunatateasca imaginea dnei. inginer cu diploma de inginer diplomat (sic!), doctor cu 14 interviuri semi-structurate, specialist european in comparatii de documente si promotor al reformei incluzive (sic!).

    Sa inteleg ca personajele astea Szekely si Lazar mai lucreaza la minister?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Noi condiții de angajare în UE

“O perspectivă europeană mai largă” inclusă în curriculum și cel puțin două limbi europene învățate până la finalul liceului – printre cererile membrilor Parlamentului European către Comisie și statele membre, în vederea Spațiului European pentru Educație

Acum un an, în plină criză pandemică ce punea o presiune fără precedent asupra educației, Comisia Europeană contura planurile înființării unui Spațiu European al Educației, un cadru de cooperare care…
Vezi articolul

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul PNL Marilen Pirtea, acuzat la rândul său de plagiat, îi ia apărarea ministrului Sorin Cîmpeanu, în afacerea plagiatului: Nu s-ar include într-o zonă de plagiat / Pirtea este consilier onorific al premierului Ciucă, acuzat de plagiat în teza de doctorat

Acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, aduse în ancheta jurnalistică de către Emilia Șercan „nu s-ar include într-o zonă de plagiat” în opinia rectorului Universității de Vest…
Vezi articolul