Ministra Educației, Ligia Deca, a spus că în următoarele două săptămâni va fi gata, “cel mai probabil”, o procedură de management a cazurilor de violență în școli. Aceasta va conține toate procedurile tuturor instituțiilor implicate “pentru ca fiecare om din școală să știe cum să reacționeze”. Invitată la dezbateri pe proiectele legilor Educației în comisia de învățământ din Camera Deputaților, ministra Educației a vorbit și despre propunerile sindicatelor privind sancționarea elevilor în cazurile de violență sau abateri disciplinare, fiind de acord cu o parte dintre ele. Ligia Deca a amintit și de strategia parentală, lansată în dezbatere în aprilie anul trecut și care acum este în discuții tehnice prin care se incorporează amendamente primite.
Ligia Deca a precizat că în 2 săptămâni va fi “cel mai probabil finalizată o procedură de management a cazurilor de violență la nivelul școlilor”, care să explice profesorilor și “fiecărui om din școală” cum să reacționeze.
Prezentă la dezbaterile pe legile Educației în comisia de învățământ din Camera Deputaților, Ligia Deca a spus că a pornit discuții legate de violența în școli încă de la începutul mandatului său (n. red. în octombrie 2022 a fost semnalat în presă un incident la Scoala Gimnazială Jilava unde mai mulți polițiști au percheziționat elevi).
“Încă de când am preluat mandatul, îmi aduc aminte, în luna noiembrie sau decembrie, am avut mai multe cazuri de violență școlare, de data aceasta între elevi. În acel moment am inițiat discuții cu Ministerul Familiei, care are în subordine Autoritatea pentru Protecția Copilului și cu Ministerul Afacerilor Interne, care are în subordine Direcția de Siguranță Școlară. Lucrăm și o să finalizăm în 2 săptămâni, cel mai probabil, o procedură de management a cazurilor de violență la nivelul școlilor. Ce înseamnă asta? Înseamnă că fiecare instituție școală, inspectorat, direcție siguranță școlară, DGASPC au propriile proceduri în cazurile în care informații privind violență în școli ajunge la ele. Procedurile astea trebuie adunate și trebuie ca fiecare om din școală să știe cum să reacționeze. Dacă un profesor întâlnește o situație de violență, unde merge și ce trebuie să aștepte ca feedback.
Vă dau un exemplu, DGASPC-ul, atunci când este sesizat pentru cazuri grave, alocă un manager de caz, deschide o anchetă, face un raport cu specialiști, raport care include o secțiune de recomandări. Aceste recomandări trebuie să ajungă înapoi la unitatea școlară. Unitatea școlară trebuie să dea feedbackul către DGASPC. Ce s-a pus în practică sau nu, pentru că știm cu toții că mulți dintre specialiștii necesari pentru a ataca la cauză problema violenței în școală se află în alte instituții.
Este o răspundere, așa cum spunea și doamna președinte și mulți dintre dumneavoastră, colectivă, a noastră ca societate, pentru că școlile reflectă atmosfera din societate și acest lucru. Sigur că școlile trebuie să schimbe atmosfera din societate prin procesul educațional, dar trebuie să fim conștienți de acest fapt.
Am purtat discuții deja cu Ministerul Justiției, care are în analiză și Ministerul Afacerilor Interne pentru a vedea ce modificări de cadru legislativ trebuie să facem. Asta vizavi de modul în care poate răspunde familia, din punct de vedere al amenzilor sau al acțiunilor pe care familia ar trebui să le ia în cazuri de violență.
De asemenea, cu Ministerul Afacerilor Interne purtăm discuții vizavi de procedura de identificare și confiscare a obiectelor interzise introduse în școli acolo este clar că percheziția, în acest moment în legea nu poate fi realizată de câte către personal abilitat poliție, jandarmerie. Trebuie să vedem cum procedăm în școală, pentru că nu poate un cadru didactic sau directorul școlii să se substituie personalului abilitat în acest sens și nici nu cred că este recomandabil. Cred că în altă parte poate contribui cadrul didactic pentru prevenirea violenței.
Am auzit și propunerile din partea federațiilor sindicale, cu unele dintre ele înclin să fiu de acord, dar aș vrea să le verificăm din punct de vedere legislativ și tehnic ce propunem prin noua lege. Propunem, de asemenea o extindere a atribuțiilor centrelor județene de resurse și asistență educațională, incluzând dezvoltarea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea de intervenții în situații de violență școlară, plus medierea conflictelor și consilierea atât a beneficiarilor direcți preșcolari, elevi în situații de violență școlară”.
Ministra Educației a amintit și despre strategia națională pentru educație parentală, lansată în dezbatere publică în aprilie 2022 (n. red. la 4 ani de la scandalul care a dus la retragerea unui document similar). Strategia prevede că până în 2030 peste 2,2 milioane de părinți participă la cursuri de educație parentală în momentul în care copilul intră într-un nou ciclu de învățământ. Ligia Deca a spus că strategia se află acum în discuții tehnice după ce s-au primit amendamente.
“De asemenea, așa cum știți, Ministerul Educației a avut în dezbatere publică strategia națională pentru educație parentală. Avem termen în lege stabilit în șase luni. Ea trebuie adoptată, este la discuții tehnice, de integrare a feedback-ului primit. Este esențial să implicăm familia în acest proces pe care școala, acum, din păcate, poate că-l gestionează preponderent”, a mai spus Ligia Deca.
Informații de context
Declarațiile ministrei Educației legate de siguranța în școli și măsurile propuse de sindicate, vin pe fondul a două incidente grave petrecute săptămâna trecută. Primul, la Colegiul Național “Ion Creangă” din București, când o profesoară de japoneză a fost rănită cu un cuțit în zona gâtului de un elev de 16 ani, în timpul orei. Elevul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, acuzat de tentativă de omor calificat. Procurorii spun că a premeditat săvârşirea faptei.
Al doilea incident s-a petrecut câteva zile mai târziu, la școala gimnazială din Brebu, județul Prahova, când mai mulți elevi de 13 ani au batjcorit o profesoară în timpul orei. Aceștia au dosar penal și nota scăzută la purtare cu 6 puncte și mustrare scrisă.
Ministerul Educației a fost observator la toate cazurile de violență asupra cadrelor didactice, din școli. Ca reacție la umilirea filmată a unei profesoare de către elevi de gimnaziu, instituția a anunțat că „a demarat discuții”. Amintim că, și în cazul incidentului grav de la Colegiul Național Ion Creangă din București, Ministerul Educației era tot observator, fiind doar în ipostaza de a fi informat și de a ține legătura cu inspectoratul sau să monitorizeze acțiunile școlii.
Marți, în cadrul dezbaterilor pe legile educației din comisia de învățământ din Camera Deputaților, sindicatele profesorilor au propus reintroducerea exmatriculării elevilor în lege, plus detenție școlară și amenzi pentru părinți. Nota la purtare să fie luată în calcul la admiterea la liceu sau BAC.
Ligia Deca a spus că ar fi de acord cu exmatricularea pe 3 zile, propusă de sindicate.
Reamintim că Ministerul Educației a lansat în consultare publică Strategia Națională „Părinți educați, copii fericiți”, pe 20 aprilie 2022, în urmă cu aproape un an. De atunci nu a mai fost pomenită până în prezent. Documentul prevedea că 8 din 10 părinți sau reprezentanți legali ar urma să participe la programe de educație parentală până în anul 2030, pe durata acestei strategii.
Edupedu.ro a semnalat că toate cheltuielile estimate pentru pregătirea părinților se bazau pe calcule confuze și fără date de referință. Ministerul Educației a refăcut calculele din fundamentarea proiectului și, în loc de 19 milioane de lei, au rezultat aproximativ 21 de milioane de lei – atât ar urma să coste, anual, pregătirea părinților în cadrul cursurilor de educație parentală ce urmează să fie lansate în anii următori, conform proiectului de Strategie națională pentru educație parentală, într-o variantă actualizată prezentată în Comitetul pentru Dialog Social, conform informațiilor Edupedu.ro.
În 2018 lansarea unei strategii similare s-a lăsat cu scandal, documentul fiind retras după ce părinții și o parte a societății civile, plus cultele au criticat abordările ca fiind progresiste și că ar introduce educația de gen în școală.