Săptămâna neagră pentru profesori

26.397 de vizualizări
Raluca Pantazi / Foto: Arhiva personală
Tentativa de crimă dintr-un colegiu bucureștean și agresiunea sexuală dintr-o școală prahoveană sunt cele două evenimente șocante încasate de școala din România, săptămâna aceasta. Agresiuni care au provocat un val de dezbateri despre siguranța profesorilor și, mai ales, despre modul în care își pot exercita autoritatea. Cele două lovituri au zguduit sistemul de educație, dar discuțiile pe care le-au generat ne arată că sunt realități deloc de neînchipuit în societatea cu cele mai proaste rezultate școlare din UE. O țară care își plătește profesorul debutant cu un salariu net de 2.400 de lei, care a închis în pandemie școlile mai mult decât aproape orice alt stat european. În fine, o țară unde ministrul Educației se ascunde când profesorii sunt puși, la propriu, în pericol fizic.

Dar ce reacție am fi putut aștepta de la ministrul care amnistiază plagiatorii prin propria lege, care protejează rectorii cu 12 ani de șefie și înșurubează politicul atât de bine în școli, încât „ne vom trezi cu stegulețe și condiționalități europene privind educația” dacă ea trece în forma Deca?

După ce a anunțat profesorii, părinții și elevii că a gândit o lege pentru întreaga societate, Ligia Deca a dispărut exact atunci când profesorii au intrat în cel mai negru con de frică pe care l-au cunoscut vreodată. Mărturii ale profesorilor amenințați cu cuțitele de elevi, în clase, strigăte de ajutor ale cadrelor didactice care spun că fiecare schimbare a legilor și a regulilor, fiecare instrument de autoritate tăiat i-a transformat în ciuca bătăilor de joc ale familiilor, replicile acide ale părinților care le transmit zilele astea victimelor: „dar și voi sunteți de vină” – toate se lovesc ca de un zid de ușile Ministerului Educației, înăuntrul căruia pare că domnește autoritatea unui robot. 

Mesajele emise de Ligia Deca după cele două atrocități? „Ministerul Educației a demarat discuții”. „Vom continua să monitorizăm acțiunile întreprinse la nivelul unității școlare”. Vă amintiți replica șefului său de la Cotroceni, cel căruia i-a fost consilieră pe educație și la ordinul căruia a creat legile educației: „Urmăresc cu atenție și, recunosc, cu un pic de îngrijorare”? Pare că Deca a învățat în cei 8 ani de lucru la Cotroceni nu doar lentoarea reacțiilor, dar și modul de gândire. Cât timp sunt „doar” două cazuri de profesori maltratați de elevi, de ce să ne batem capul să găsim soluții?

Din informările de presă emise de Ministerul Educației după cazurile de la Colegiul Creangă din București și de la școala din comuna Brebu, Prahova, reiese că Ligia Deca a căutat soluții doar la poliție și la adopții. Nicio vorbă n-a suflat ministrul despre mecanismele aplicate de statele cu cele mai bune rezultate la PISA în gestionarea conflictelor din școli, deși cel puțin teoretic ar trebui să fie în permanent contact cu experții OCDE în educație, în dosarul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Oare sub mandatul Ligiei Deca, va îndeplini România obiectivele de transparentizare și funcționare necesare pentru aderare sau ne vom trezi cu un dosar la fel de stufos și la fel de lacunar precum legile care îi poartă numele? Ar fi o performanță ca moștenirea Ligiei Deca în educație să fie o lege care să ne atragă stegulețe de la UE și un dosar de respingere pe OECD. 

Nicio vorbă n-a spus ministrul Deca despre redeschiderea discuțiilor pe paragrafele din propria lege care definesc statutul cadrului didactic, despre gândirea unor proceduri concrete funcționale în școli pe model extern, despre degrevarea profesorului de numeroasele sarcini care nu au nicio legătură cu predarea. Pe lângă predarea curriculumului într-un timp încă și mai scurt decât în anii trecuți, când eram în top 3 țări europene cu cele mai puține zile de școală (încă și mai scurt pentru că o săptămână de predare a fost tăiată de anul acesta de președintele Iohannis și transferată fără menajamente unei noi săptămâni în care este interzisă predarea clasică – „Săptămâna verde”), profesorul singur trebuie să decidă ce activități extracurriculare face cu elevii în cele două săptămâni ”Școala altfel” și Verde, tot el este obligat să construiască un „parteneriat cu familia” elevului și să asigure, singur, disciplina în clasă. Fără ajutor obligatoriu și procedural asigurat de unul dintre directori ca să poată lua măsuri rapide, cum ar fi scoaterea imediată din clasă a elevilor indisciplinați, contactarea psihologului școlar zonal, chemarea părinților la școală și în cele din urmă exmatricularea pentru câteva zile a celor cu abateri repetate, așa cum se întâmplă în școli din alte state. 

Sigur că putem argumenta că cele două cazuri sunt izolate. Că este vorba despre elevi atipici, despre condiții excepționale. Însă proporția reacțiilor profesorilor și ale părinților la grozăvia celor două atentate la siguranța școlii ne arată cu totul altceva: indisciplina în clase tinde să devină normă. Rebeliunea în fața cadrelor didactice se generalizează, într-o țară ai căror conducători de mai bine de 10 ani tratează educația doar ca pe-un bilet ieftin spre o poziție din care pot fura mai mult sau pot influența mai mult. 

Ce a săpat masiv autoritatea profesorilor? Modificarea în peste 100 de puncte a legii educației din 2011 și până acum, ceea ce produce și astăzi degringoladă la nivelul profesorilor și elevilor, închiderea masivă a școlilor în pandemie, anunțată mereu de la Cotroceni – în răspăr cu deschiderea aplicată de majoritatea statelor europene, interdicția temporară de a lăsa corigenți, lipsa oricărei măsuri care să fie aplicate în locul exmatriculării elevilor indisciplinați, atunci când posibilitatea acesteia a fost eliminată, declarațiile publice și răzgândirile cu privire la eliminarea notelor la anumite discipline și introducerea de calificative, anularea peste noapte a obligativității tezelor, eliminarea mediilor primului semestru (care a dispărut total, pentru a fi înlocuit cu „module”). Lipsa de predictibilitate a afectat în primul rând autoritatea, profesorul care s-a văzut ani de zile obligat să citească presa pentru a fi la curent cu modul în care trebuie să facă educație a doua zi. Iar toate aceste modificări și lovituri le-a primit cadrul didactic în prime time, în văzul tuturor părinților și al elevilor.

Tot în prime time – tardiv, după multe ore de liniște absolută – și-a transmis mesajele și Ligia Deca, în ambele cazuri de abuz de săptămâna aceasta. A făcut-o ca să-i audă sforăielile cât mai multă lume, în scop de PR, pe modelul „am zis și eu ceva în lipsă de altceva”, nicidecum cu scopul de a oferi soluții sau de a anunța măsuri concrete.


68 comments
  1. Nu fug de răspundere, pentru că nu sunt investit cu drepturile de a decide. Pot face și am mai făcut propuneri. Statul e compus din legislativ, executiv și justiție. Ca anexă ar fi și presa. Toate aceste puteri sunt profund corupte din cauza „micilor scăpări” din reforma Iliescu KGB. Nu intru în amănunte, dar putem reține că legile sunt prost făcute de cei plătiți să le conceapă, sunt prost puse în aplicare de cei plătiți să le execute, și sunt prost judecate de cei plătiți să impună respectarea lor. Dacă vreți luăm pe rând soluțiile pentru fiecare, dar sunt convins că aveți și dvs. propuneri demne de discutat

  2. Depinde de punctul de vedere! Sunt și părinți nepricepuți, nesimțiți sau de rea credință, cum sunt și profesori nepricepuți, naivi sau dezinteresați. Nu cred că punând părintele la muncă sau amendându-l cu sume imposibile rezolvăm educarea copiilor. Mai degrabă vom avea încă un dușman motivat al societății.
    Societatea în anasmblu are o vină pe care nu și-o asumă. De altfel fuga de răspundere a devenit sport național; facem comisii, analizăm, vom face și vom drege, dar de răspuns răspunde doar contribuabilul care așteaptă de la stat doar amenzi, taxe și impozite.
    Într-adevăr soluțiile trebuiesc bine cântărite de legiuitori pentru a respecta drepturile copiilor, dar pedepsele sunt singura soluție pentru descurajare. Poate nu la prima abatere; poate nu pedepse corporale, traumatizante; poate pedepse în funcție de gravitate; dar tolerarea repetării ne aduce încă un adult iresponsabil cu tupeu, cu drepturi și fără obligații

    1. Și dvs fugiți de răspundere când afirmați că societatea în ansamblu e de vină. Toți suntem de vină înseamnă nimeni nu e de vină. Până la vina colectivă, hai să vedem: părințe, copil, directorul școlii, profesorul, psihologul școlar, etc.

  3. Chiar nu observați că discutăm despre cum pedepsim părinții sau profesorii, deși nici unii nici alții nu au dreptul de a descuraja faptele „copiilor”? Pot accepta că există părinți buni psihologi care își pot îndruma copiii; și evident sunt destui copii cu un bun simț nativ. Ce facem însă cu cei crescuți într-un mediu nepotrivit ?
    Ne-am obișnuit să constatăm și să acuzăm, deși nici noi nu am fi avut soluții. Sunt niște … unii, care propun pedepse aspre pentru părinți sau pentru profesori, deși au „copii” pe care îi tot salvează de acuzații penale grave cu bani sau cu relații. Nu e nevoie de nume pentru că presa e plină de cazuri (judecători, procurori, aleși sau numiți în tot felul de funcții de autoritate publică, ale căror odrasle fac nemernicii, consumă droguri de mare risc, dar scapă de pedepsele meritate)
    Singura soluție este domnia legii, descurajarea oricărui abuz, indiferent dacă e vorba de un făptuitor minor sau adult. De aceea, teoretic, avem justiție imparțială, „dotată”cu judecători supuși doar legii care să asigure procese echitabile și în termen rezonabil, plătiți copios!
    Dacă un minor vede în jurul său cum niște … se impun în societate cu tupeu și lipsă de scrupule, va învăța să se descurce în viață abuzând de slăbiciunea societății

  4. În astfel de situații ar trebui date amenzi părinților și exmatricularea elevilor minim un an.
    Pentru mai mare siguranță în școli, ar trebui să fie prezent câte un jandarm sau polițist comunitar în fiecare școală. Oricum, aceștia au salarii mari si se pensionează la 45-50 de ani (să se facă utili)
    Interzicerea telefoanelor în timpului programului școlar.
    Obligarea părinților prin lege să semneze că au luat la cunoștință faptul că dacă fiul/fiica încalcă regulamentul școlar, elevul va fi exmatriculat minim o săptămână.
    Regulamente școlare clare, care vizează ținuta vestimentară și comportamentul la ore și in pauze.
    Este atât de simplu!
    Învățământul își dă ultima suflare, doamna ministru! De bine de rău, eu apuc să iau pensie dar dumneata vei primi “coțăială” de la aceste generații. Asta e realitatea! Părinți dezinteresați, elevi fără rușine/respect, fără perspective și profesori înghesuiți și legați cu cătușe de o lege făcută ca după beție… să nu mai spun de tonele de hârtii care se fac și pe care nu se uită nici dracu. Rușine legiuitorilor! Celor ce faceți astfel de legi, în care elevul este zeu și profesorii slugi, vă doresc să ajungeți la mâna acestor zei, pe care voi îi creați.

    1. Du-te înapoi cu masina timpului daca tot iti place asa tare. Folosesti pretextul unor chestii oribile ca să speri la niste schimbări “că înainte”. Ce mama mea legătură au îmbrăcămintea sau telefoanele cu modul în care își exercită profesorul autoritatea?

      1. Pai,sa îți explic:una este sa fii îmbrăcat business și alta este sa vii ca Floricica dansatoarea după o noapte de beție și vine la ore sa doarmă cu telefonul sub nas și se trezește la câte un like.
        Capisi?

      2. au toata legatura din lume. cand fetele vin ca niste centuriste la scoala pe motiv ca ce are bre asa e moda si asta e personalitatea mea..nu mai poti astepta altceva de la ele

  5. daca le-ar da amenzi parintilor pentru comportamentul elevilor s-ar rezolva imediat, asa vreo 5-10000 amenda, sa vezi cum s-ar potoli, tu ca profesor trebuie sa poti sa-ti predai lectia in mod civilizat, a si fara telefoane mobile prin scoala, sa fie interzise, cu totul. amenda e singura care conteaza, ca notele la purtare nu-i dor.

  6. Copiem de la Americani exact ce e mai rău. Rezultatul? Școlile vor deveni că cele din America. Sunt atât de multe lucruri bune care le-am putea copia de la ei…

  7. De fapt „ce semeni aceea culegi!”
    Evident că părinții sunt lipsiți de drepturi și plini de obligații. Foarte puțini sunt atât de pricepuți încât pot educa doar cu convingerea. Disciplina și bunele maniere au șanse doar descurajând încălcarea regulilor. La adulți există riscul pedepsei, care la „minori” lipsește. De fapt, vârsta e relativă.
    Sunt anumite grupuri în care sunt promovate ca priceperi individuale, de la vărstă fragedă: furatul, ghicitul și mințitul (tupeul). Nu toți au însă aceste talente și sunt destui care nu cred în aceste valori, indiferent de vârstă. Etnia e și ea relativă pentru că mediul în care trăim ne influențează mai mult decât ne imaginăm. Noi suntem români, noi suntem români … !

    1. Ar trebui sa existe o sanctiune pe care o poate da profesorul, elevul impreuna ca parintele sa faca munca in folosul comunitatii timp de o zi in weekend. Daca altii nu sunt competenti sa faca ordine macar sa-l lase pe profesor, o sa avem o tara mai curata. Pana atunci, educatia este la pamant.

  8. Se va mai discuta olecuță, după care ne vom lua cu altele: statistici, rapoarte, tabele, comisii, procese verbale la procese verbale.
    Adică nu se va întâmpla nimic pozitiv, vom merge în direcția cunoscuta, precum turma de oi. Miorita ne numim…

  9. Nu e de mirare că am ajuns în acest punct. Autoritatea profesorului a scăzut constant, fiind redusă la o simplă recitare a unor programe venite de sus sau a unor manuale cu erori. În sistemele de învățământ peformante profesorii sunt cei care fac programa și tot ei sunt cei care o predau. La noi totul e centralizat, ca în comunism.

    Rezultatul? O explozie a scoliozelor, sute de tineri care îi vom vedea lungiți pe podelele centrelor de recuperare în anii următori. Ghiciți ce presiune va pune acest lucru pe sistemul medical.
    Bulimia de stres, violența și depresia sunt doar SIMPTOMELE unui sistem centralizat.

    Soluții? Sunt simple:

    1. programele, manualele și metodicile să fie făcute doar de persoane care au predat un număr de ani la grupa de vârstă respectivă. Vrei să faci programe de gimnaziu? Atunci trebuie să ai minimum cinci ani de predare la gimnaziu. Se vrea o asemenea lege? Nu se vrea. De ce? De kiki!

    2. orice funcție deținută în sistem și calitatea de autor de manuale sau membru într-o echipă de programe să fie considerată CONFLICT DE INTERESE. Se vrea acest lucru? Nu se vrea.

    Soluțiile sunt simple, numai că nu se doresc aplicate. De ce? De kiki!

  10. Singurii vinovați pentru starea sistemului de azi și de salariile asa de mici sunt profesorii și nu sindicatele sau guvernul. Dacă profesorii vor înceta sa mai lucreze pe banii și condițiile acestea, sistemul se va schimba. Asa a fost și în sănătate. Se anunță tăieri de salarii și de personal! Profesorii vor accepta diminuarea salariului? Eu zic ca da.

  11. Cred că e o „problemă de principiu”! Echilibrul s-a rupt atunci când niște … ne-au convins că am căpătat drepturi fără obligația de a respecta drepturile celor din jur.
    Judecătorul judecă, pasămite „conform propriei conștiințe” (numită popular bunul său plac), deși nimeni nu verifică dacă o are și funcționează corect.
    Copilul are drepturi nelimitate, în timp ce părinții nu au nici un drept asupra educației lor, deși obligațiile sunt nelimitate. Profesorul ar avea obligația de a compensa lipsa „celor 7 ani de acasă” prin convingere, constrângerea fiind complet interzisă.
    Teoretic, toți avem drepturi democratice. Votăm la nimereală, pe unul dintre mincinoșii profesioniști care nu răspund dacă nu-și respectă promisiunile. Ne plângem apoi: că ne-au îndatorat pentru câteva generații; că ne-au vândut pe nimic, tot ce agonisise populația fostei Românii, prin muncă și sacrificii; că impozitele și taxele se duc „pe studii și analize” fără finalizare de niște „adunări, comisii, organe”, bine plătite deși nu răspund dacă fac sau nu fac, ce au de făcut.
    Una peste alta, educația este la pământ, alături de sănătate, justiție, economie, politică, etc., nu din cauza unui ministru sau altul, ci din cauza lipsei răspunderii „democratice”.
    Am uitat că democrația funcțională nu e anarhie, ci DICTATURA ABSOLUTĂ A LEGII. Asta înseamnă răspunderea tuturor celor plătiți să ne reprezinte, dar care iau sau nu iau deciziile corecte în interesul nostru. În primul rând ar trebui ca votul fiecărui ales să fie cunoscut de cei care i-au permis să legifereze în numele lor, nu în numele unor … „partide” sau interese proprii

  12. Așa profesori,așa părinți,așa elevi,toți ,,educați” in ultimii 30 de ani,când școala a fost și este ,,fake”.Politicienilor impostori le a ieșit ,au distrus învățământul,au distrus tara,scopul să rămână ei cu familiile lor la putere etern pentru a fura .

  13. Intr-o tara în care cel mai slab elev din clasa ajunge președinte de Consiliu Judeten(Arsene) și partidele colcăie de asemenea specimene,totul e posibil.

  14. Oare nu-și dă seama sau nu o interesează pe Deca? Nu e în stare să predea 1 oră la clasă și vrea să conducă un minister? Sau se bazează pe aceeași secretari de stat pomanagii și plini de bube în cap? Trebuie să se înțeleagă clar: NU TOATĂ LUMEA POATE SĂ FIE MANAGER!

  15. Va veni doamna Deca cu soluții! Mai multe comisii, mai multe rapoarte ş parteneriate şi statistici. Profesorii să facă încă o tonă de hârtii ca să rezolvăm problema. Să facă şi mai multe prostii, care n-au nici o legătură cu a preda. Şi dacă nu se rezolvă problema, e uşor să dăm vina pe ei, pentru că nu şi-a făcut treaba comisia.

  16. Sindromul Stockholm şi Sindromul Prahova. Un nou termen în psihologia socială: Sindromul Prahova

    După cum Sindromul Stockholm arată că victimele abuzului pot susține, paradoxal – ca mecanism de supraviețuire – comportamentul abuzatorilor-răpitori, tot așa numeroşi dascăli din România suferă de Sindromul Prahova: victime ale abuzurilor elevilor la clasă, profesorii preferă să minimalizeze și să nege abuzurile, ca mecanism de supraviețuire (denial, coping) (vezi acum cazul profesoarei din Prahova care, după grozăviile inacceptabile care i s-au întâmplat, a spus: “nu s-a întâmplat nimic grav”

    Sindromul Prahova – definiție: profesorii care, deși sunt victime ale abuzurilor elevilor la clasă, preferă să minimalizeze și să nege abuzurile, ca mecanism de supraviețuire (Teama de a pierde reputația, serviciul, de a intra în conflict cu elevii sau părinții lor) dezvoltă un sindrom complex numit Sindromul Prahova

    1. Nu cred ca este teama de a pierde job-ul de profesor, oriunde te-ai duce ai un venit mai mare.
      Oricum s-a ajuns prea departe, trebuie luate masuri rapid.

  17. Bună ziua și în aceste vremuri nefaste pentru dascăl, școală și neam vă spun în primul rand sănătate, bucurie și putere mai ales.
    Predau la o școală cu tradiție și în general cu destul respect pentru dascăl. Suntem în mediul rural din județul lui Werner Klaus, restul îl știți din păcate.
    În ultimii ani lucrurile s-au degradat foarte mult iar în scurt timp se poate ajunge și mai rău. Totul a dus la disoluția autorității dascălului și la școală cât mai puțină. Sunt cu vechime în învățământ și cu autoritate în comunitate dar mă doare sufletul de dascălii mai tineri și de viitorul acestui neam condus în ultimii zeci de ani de “fanarioți” nu de patrioți.

  18. Autoritatea profesorilor a fost știrbită și de faptul că sunt obligați să recite niște programe inepte venite de sus, multe din ele cu erori și fără legătură cu grupa de vârstă respectivă. Aceste programe sunt predate după manuale prost făcute, de către persoane care de multe ori dețin funcții în sistem.
    Soluțiile sunt simple, dar greu de aplicat:
    1. Participarea în comisiile de programe sau manuale școlare să fie condiționată de un număr de ani de predare la grupa de vârstă respectivă. N-ai predat la gimnaziu, nu poți face programă pentru gimnaziu. Simplu și logic. Numai că nu se vrea. De ce? Păi… na… pentru că…
    2. Deținerea de funcții în sistem să fie incompatibilă cu participarea în comisiile de programe sau manuale. Fără autori de manuale cu funcții. Simplu și logic. Numai că nu se vrea. De ce? Păi… na… pentru că…

  19. Atat timp cat profesorul nu este protejat, atat timp cat elevi din primara au apucaturi de golan si este protejat de asa zise drepturi ale copilului, cand protectia copilului nu are raspunderea nu de a proteja ci de a propune masuri gen scoala de corectie ,pana cand la scoala politistul de proximitate nu e prezent la scoala avand si obligatia de preventie, pana cand copilul nu intelege ca are si obligati nu se va rezolva nimic.

  20. De ani de zile scoala este in coada priorităților tuturor claselor politice care s au perindat la guvernare(deși la nivel declarativ reprezenta o prioritate), iar acum culegem roadele.. in fruntea ministerului sunt puse numai marionete, no name uri, care trec ca gâștele prin apă prin acea funcție si care n au lăsat nimic bun in urma lor. Ministerul educației ca si țara a fost încălecată de niste neisprăviți, iar noi suntem complici pentru ca ne uităm pasiv la ei..

  21. Testele Pisa nu sunt Dumnezeu! Nu sunt! Ele dau rezultate mai bune țărilor nordice. Educație bazata pe rezultate la testele acestea se potriveste in anumite țări. Nu peste tot. Rezultatele la olimpiadele de matematică sau fizică nu contează? Autoarea articolului este, a fist profesoara o zi in viața ei? Dacă nu sa fie foarte atentă când emite judecăti pe această temă!
    Educația are nevoie de redarea autorității cadrului didactic! Primul lucru!
    Despre implicarea parinților in treburile școlii sa știți ca un consiliu al lor exista in scoli si pe vremea lui Ceausescu si se interesa de modul cheltuirii bugetului școlii. În rest …

  22. Scoala romînească este un c***t! Și la fel sunt în mare parte și beneficiarii așa zisei educații și semianalfabeții de părinți, care aruncă vina lipsei lor de educație pe niste amărâte de profesoare.

  23. Școala românească este un loc periculos și halucinant. El provoacă halucinații la nivel național. Să dăm un exemplu concret: ce s-a dat bacalaureat, la proba de limbă și literatură română? Răspuns: Harap Alb. În realitate, răspunsul este o halucinație colectivă. Subiectul în cauză era analiza basmul cult, și nu textul lui Creangă. În literatură română există cel puțin trei basme culte: Harap Alb (Ion Creagnă), Făt-Frumos din lacrimă (Mihai Eminescu) și Abu-Hasan (basm în stilul celor 1001 de nopți, imaginat de I.L. Caragiale). Și totuși, ca într-o halucinație colectivă, toată suflarea elevilor și-a ales Harap Alb. De ce? Pentru că asta au învățat la școală. Însă programa nu cere învățarea unui basm anume, ci înțelegerea basmului în general. Ceea ce nu se întâmplă cu elevul român, chiar și cu cel de 10; dacă îl scoți din Harap Alb se simte ca peștele pe uscat.

    Motivul pentru care avem programe proaste, manuale proaste și metodică proastă ține de absența a două legi simple, mari și late:

    1. participarea în comisiile de programe școlare, manuale sau metodici să fie condiționată DE UN NUMĂR DE ANI DE PREDARE LA GRUPA DE VÂRSTĂ RESPECTIVĂ. Adică să nu faci programă de gimnaziu dacă n-ai predat o zi la gimnaziu. La fel pentru primar și liceu. Simplu și logic.

    2. în cazul acestor comisii, funcțiile să fie considerate CONFLICT DE INTERESE.

    Lucrurile sunt simple. Sunt însă greu de implementat.

  24. DEMISIA URGENTA a acestei femei care nu are nici cea mai mica legătură cu învățământul românesc! Trebuie să plece inainte de a trece dezastruasele legi ale educației…Acela va fi sfârșitul invatamantului romanesc, daca aceasta cucoana fara gram de creier va reuși…A scos intentionat salarizarea profesorilor din lege… Legile Educatiei sunt o mizerie…👎👎👎

  25. Scoala nu trebuie sa fie o joaca ci un inceput de adaptare ale copiilor la reguli, de responsabilizare pentru cum invata si ce fac in scoala. Daca o tot dam pe joaca atunci se alege praful de scoala. Si in Franta in scolile primare s-a pus problema ca elevii sa mai primeasca o palma sau tras de urechi. Inainte de 1990 cei care faceau viata amara profesorilor adica baietii pusi sa se tunda la zero si fetele sa vina cu parul strans ori tuns scurt, nu plete si cu uniforme.

  26. La ce ne așteptăm din partea profesorului când este amentat de părinte, când i se spune ce sa facă la clasa, când ii spune sa lase copilul sa facă ce vrea el ca asa e obișnuit acasă, nu are reguli, disciplina și nu are cei 7 ani de acasă! Deci profesorul sta drepți în fata părinților nepăsători cu educația propriului copil și atunci ne întrebam unde ne îndreptăm “la vale”, și atunci “Adio”, România educata! Poate în vise, realitatea e groaznica!

  27. Atita timp cit nu luam nici o atitudine fata de copilul de 8 ani care ridica fusta profesoarei de religie in fata clasò9ei, caci profesoara este obligata sa nu ia atitudine ca sa nu supere parintii care au intotdeauna dreptate si au un copil minunat, sigur profesoara greseste( exemplu real dintr-una din scolile in care am lucrat si nu s-a luat absolut nici o masura iar parintii au fost supervocali au venit la scoala si l-au imbratisat pe copilul caruia nu i se spusese nici macar un cuvint, ca sa nu sufere saracutul ) ce putem spera? Respectul fata de profesori e rar si poate,poate in primii ani. In ultimii 15 ani parintii detin suprematia in scoli unde toti li se inclina , iar copiii sint perfect constienti de aceasta stare a lucrurilor. Am avut un scandal de mari proportii cu parintii unui elev caruia i-am dat o jumatate de paracetamol pentru o faringita simptomatica , amindoi parintii si-au luat zi libera de la serviciu si au venit sa ma ameninte ca nu am voie sa dau medicamente fara stirea lor( eram medicul scolii iar in fisa copilului nu era mentionata nici o afectiune, nici o alergie, iar mama era asistenta si considera ca diagnosticul meu e profund gresit/ era in anul in care am iesit la pensie dupa 35 ani munca . De obicei anuntam parintii dar in acest caz am vrut doar sa imbunatatesc starea generala a copilului pina ajungea acasa). Deci cu tristete spun ( e doar parerea mea) parintii considera ca stiu mai bine decit oricine tot, educatie, medicina etc. Sint subiectiva, stiu, dar nu cred ca ne indreptam spre ceva bun .

  28. comentam comentam și chibițăm… grevă demisia ministrului educației și a găștii ei de pomanagii mediocri digitali trecerea la învățământ tradițional…cu acești golani viitori infractori trebuie luate măsuri radicale!

  29. Ce se întâmplă la nivelul societății, se întâmplă și în educație. Oameni care iau decizii fără să fi trecut prin școli pentru a înțelege schimbările profunde din ultimii 20 de ani , oameni care nu înțeleg concepte psihopedagogice de bază și care vin cu sloganuri de pe Facebook, părinți care știu mai bine decât profesorii ce au de făcut, deși nu au deschis în viața lor o carte de pedagogie,iar când dau de greu aruncă vina pe școală. Scapă cine poate, aceasta este deviza nespusă a învățământului actual. Țările care se străduiesc să mențină educația unde trebuie, în contact cu realitatea lumii actuale, comunică autentic cu profesorii care stau zi de zi în clasă, printre copii, atât părinții, cât și copiii înțeleg că sunt niște limite ale bunului simț care trebuie respectate când ești în școală. Analiza reală a problemelor cu care se confruntă școlile ar scoate la lumină prea multe disfuncționalități, ar fi prea mult și prea greu pentru ” pedagogii” de conjunctură care iau decizii de ani de zile in educație, superficiali și lipsiți de viziune, care vor doar să mulțumească o anumită categorie de părinți, fără să înțeleagă un domeniu atât de complex, cu o dinamică care trebuie monitorizată in timp real și unde trebuie găsite soluții în timp real. Ce s- a întâmplat săptămâna aceasta nu e nici măcar vârful icebergului, e doar un mic grăunte de deasupra lui.

  30. (“Domnul Trandafir”) Prea ne asteptam de la profesori sa fie magicieni, sa fie toti “Domnul Trandafir”, sa repare toate relele societatii, sa fie modele (unii chiar sunt) si sa faca in asa fel incat sa fie si urmati, in pofida tendintelor societale spre contr-educatie. Ne asteptam sa fie asistenti sociali pentru copiii si familiile defavorizate (multi o fac, cu bani de acasa, pe timpul lor, desi nu este treaba lor, si se vulnerabilizeaza adesea cand vor sa ajute prea mult), sa suplineasca lipsa celor “7 ani de acasa” (sa faca din copii oameni), sa fie formatori de parinti (caci parintii nu se nasc educati, si cineva trebuie sa-i invete cum sa-si educe copiii), sa faca “parteneriate cu familia” si cu toate institutiile statului, sa previna consumul de droguri si violenta in scoli, sa gaseasca cuvintele magice care sa combata aceste fenomene, sa faca educatie personalizata, individualizata, consiliere pedagogica si psihologica, sa recupereze intarzierile din anii anteriori, sa-i invete si sa se joace cu copiii, sa fac tot ceea ce alte institutii nu sunt in stare sa faca (de la familie, la primarie si pana la guvern, parlament si presedinte), si la sfarsit de zi, poate noaptea, sa faca si toata hartogaria ceruta in scoala, de la ISJ, de la minister.

    (“Ea e de vina. Ea a cerut-o.”) De ce? Pentru ca sunt disciplinati si constiinciosi, si pe ei nu-i reprezinta/apara nimeni. Sunt atat de obisnuiti sa fie besteliti, incat “parca o cer”. E o vulnerabilitate pe care oricine o poate exploata. Daca nu exista reactie … “parca-ti vine sa dai in cel care o cere”. Cica problema n-ar fi ca pot intra droguri si arme in scoli nestingherite. Cica de vina ar fi cadrele didactice care nu reusesc, prin puterea cuvantului magic, sa-i faca pe cei care le aduc sa nu le si foloseasca. Cica agresiunea sexuala asupra unui cadru didactic se intampla pentru ca scoala nu a facut destule sedinte cu parintii, ca profesoara nu a avut atitudinea prietenoasa si autoritatea magica a lu “Domnu Trandafir”. Mai ramane sa spunem ca “victima e de vina” si ca “ea a cerut-o”. Daca stia sa se impuna, nu se intampla nimic. Agresorul n-are nici o vina. Victima a fost prea slaba.

    (Natura are oroare de vid) Este ca si cum ne-am astepta de la un politist sa ne faca sa respectam regulile de circulatie (norme de convietuire in trafic, in societate) rugandu-ne frumos sa le respectam, foarte, foarte frumos (ca sa nu-l dam in judecata pentru abuz). Si daca n-a reusit, si ii dam o palma ca ne deranjeaza, sa zicem ca el e de vina ca n-a gasit cuvintele magice care sa ne ilumineze si sa ne pacifice. Ca doar “sanctiunea nu are rol educativ/preventiv” iar “vorba dulce mult aduce”.

    (Pentru ca pot) Acolo unde este o lipsa de autoritate (sustinuta societal, legal, institutional si procedural, inclusiv prin sanctiuni), spatiul va fi umplut de alte forme de “autoritate”: a pumnului, a gastii, a cutitului, a misto-ului, a injuriilor. De ce exista violenta? de ce intra droguri in scoli? de ce agreseaza copiii profesorii? “Pentru ca pot.” Daca aceasta este o lectie invatata in scoala, sa nu ne miram ca mai tarziu vor face acelasi lucru cand ajung patroni, sefi sau politicieni: vor incalca normele si legile, vor fi agresivi si asupritori “pentru ca pot”. Nu pentru ca sunt oameni rai, ci pentru ca li se permite, ba chiar sunt recompensati cu respect. De cele mai multe ori, nu sunt cauze psihologice, ci sociologice. Nu din cauza unor frustrari si suferinte personale (cu totii le avem), ci pentru ca se permite ca acestea sa se tranforme in violenta.
    (Si copiii cuminti au drepturi.) Toate vor trece. Si victima va uita si va ierta. Dar, dincolo de toate acestea, ce concluzii vor trage ceilalti copii? Ca se poate sau ca nu se poate? Cu ce traume vor ramane martorii, ceilalti copii? Ca “se merita sa fii cuminte sau nu”? Ca societatea permite sau ca nu? Ca sunt “fraieri” cei care respecta regulile jocului?

  31. Este un haos total in invatamant. Trebuie sa iesim in strada sa cerem schimbarea legilor date de ministrii incompetenti care s au perindat in EDUCATIE SI INVATAMANT! Sa cerem exmatricularea, controlul elevilor. Test anti drog . Vin drogati si fac lucruri grave. Ca si cele mentionate : crima, viol, atentat la viata , samd. Asta trebuie. Si monitorizare video.

  32. Halul în care a ajuns învățământul românesc, după ani și ani de experimente jenante, cu semidocți, cu sindicaliști fără nicio “aplicație”, cu specialiști cu leptopul în față și celebra sintagmă : ” și eu m-am vaccinat” (.. ce mare sunt…)!

  33. Doctor Deca von Luxemburg stie cum se fac plecaciunile la dulap si stie limbajul de lemn. De unde sa stie o astfel de incompetenta fara experienta sa faca un management al crizei?

  34. Elevii agresori i as pedepsi împreună cu părinții, sau cine i creste cu ore bune în folosul comunității și amenzi usturătoare. Plus o caracterizare generala la sfârșitul scolii pt elevii recalcitranți, din care sa reiasă profilul de delincventi minori.
    Nimic altceva. De consiliere sa se ocupe personal.
    Adică dați în judecata.”ministra”isi poate da demisia

  35. Pus punctul pe i. Scoala s-a degradat cu fiecare deceniu dupa 1990. Cu mici exceptii de scoli care s-au mentinut. Toate legile si reforme pe educatie au fost doar formale si proaste. Multi au spus ce trebuia facut dar guvernantii ne au tratat drept idioti. 1. Scoli cu internat pt familii sarace si cu mediu degradat- alcoolism, batai, limbaj vulgar. O masa calda nu aduce solutii.2. Scoli in doua schimburi, nu strica sa invete elevii ca munca se face si dupa ora 13.3. La clasa primara maxim 15 copii, la generala 20, apoi la gradinite 10, crese 3 copii la o educatoare.4. Materiile aerisite si dupa capacitatea elevilor. Msnualele faute de profesorii de liceu cei mai buni, nu de universitari care fac bani cu aceste manuale. 5. Elevii cu deviatii de comportament, la scoli de corectie si cu meserii. Profesorul daca are 4-5 de asa elevi la o clasa de 30 face nu carte ci politie.6. Tinerii profesori scutiti de impozitul pe salarii si subventionarea unei chirii pe 3 ani. 7. Desfiintarea inspectoratelor judetene bugetarofage ci doar pe cele 8 regiuni.8. Parintii sa plateasca amenzi mari pentru comportamentul urat al odraslelor, daca nu ii verifica cu ce pleaca in ghiozdan, caci nota scazuta la purtare un mare fas, la fel si mutarea la o alta clasa.

    1. e bine ce ziceți…am putea pune de o lege din enumerarea dumneavoastră și din amendamentele aduse… uniforma școlară școli de corecție duritate maximă față de golani și vagaboande etc etc

  36. Probleme cu disciplina sunt de mult și peste tot în școlile din România. Mare greșeală din partea celor care au inventat regulile și statutul elevilor! Psihologii școlari i-au încurajat pe elevi să “aibă personalitate” iar ei au înțeles să facă ce le trece prin cap, fără a fi pedepsiți în niciun fel. DA, ESTE HAOS în învățământ , profesorii tac pentru a nu-și pierde ‘locul de muncă, părinții sunt supuși propriilor copii, nu îi pot nici măcar apostrofa fiindcă sunt amenințați de către copii că se vor da înaintea trenului etc.
    O vină au și modelele din țări “avansate” în autodistrugere tinerilor prin droguri. Dar cel mai trist și odios motiv al decăderii sistemului de învățământ de la noi este lașitatea cadrelor didactice care nu iau măsuri împotriva elevilor dezumanizati, în schimb se bucură când un profesor este ironizat de către elevi. Chiar se bucură fiindcă EI sunt geniali !

    1. Stiti ce a zis un elev? Ca n-are ce-i face ma-sa ca el suna la Protectia Copilului. Uita pesemne ca protectia tot pe el il ia.

    2. Droguri erau și pe timpul comunismului prin căminele studențești aduse de arabi… Vai draga modelele de afara sunt de vina. Eu nu cred…. Toată societatea românească funcționează fără reguli după 90 încoace iar modelele de rahat sunt aici în primul rand! Noi suntem inocenții care au fost corupți de alții…asa e mai usor. Cine pe cine sa tragă la răspundere? Cadrele didactice au ajuns bătaia de joc a tuturor, de la Minister în jos…..

    3. Cum adică “lașitatea cadrelor didactice”?? Ce nu înțelegeți din NU AM VOIE SĂ ÎI SPUN NIMIC?? Suntem atacați în cele mai umilitoare moduri, în secunda în care incercam ( pe cel mai blând ton posibil din lume!) . Orice, oricât si oricum aș incerca sa ÎL EDUC pe nesimțit, tot EU, cadrul didactic, am dat dovadă de faptul că nu am tact, ” nu ar fi trebuit”…bla,bla,bla…..si eu nu mi.am făcut n ore cu toata clasa pentru ca MOJICUL nu mă lasă să.mi fac meseria!!! Ba mai mult, dacă îndrăznesc să iau atitudine….să mă aștept: reacțiile total nepotrivite ale odraslei sunt urmate de țipetele crizate si umilințele de neacceptat venite din partea părinților. NU POT sa.mi fac singura legea!!! Sa ne batem cu ei??? Eu vreau sa predau!!! Si vreau sa.mi predau materia- nu sa ma plimb in tot felul de saptamani verzi si altfel si sa predau…. geografie?- sau ce??? Ce are un profesor care nu predă geografie cu Verdele din săptămâna respectiva??? NUMAI ABERAȚII ne vin din toate părțile. Iubeam meseria asta si am ajuns să merg cu un sentiment de greață spre școală. Merg pentru că știu clar că asta m.am născut
      să fac!! Merg pentru că am învățat toata viata, mi.am dat gradele, nu stiu si nu concep altă meserie….dar e extrem de umilitor si GREU. E deja foarte greu sa mai facem față bădărăniilor. Mai e cazul să adaug si cel mai important aspect?- incercam sa formăm deprinderi unor copii semi analfabeți, dezinteresați, plictisiți, sictiriti si cu pretenții de note mari. Nu toti…..însă mulți. Foarte mulți. mârlani. incapabili sa citeasca in limba română cursiv. incapabili sa faca cele mai simple raționamente de gândire. fără pic de rușine ca sunt asa. fără coloana vertebrala- nici nu stiu ce inseamna asta…. si as putea continua ore in șir. NU SE VREA O LEGISLAȚIE corectă, de promovare reală a celor capabili. Cred ca e destul de evident ca țara ne vrea proști. Si de unde sa începem?- de la educație! cea mai eficientă metodă. “Omorâti inteligența, restul se vor prăbuși de la sine”…..

      1. Asa este!Cat adevăr spuneți.
        S-a pus presiune pe noi de la minister,inspector,director toți superiorii sunt în continuare pe noi cu aceste directive tâmpite. Nu ai voie sa miști, dacă miști vine și te umileste în ultimul hal ca să nu mai ridici capul și după umilință vin și alte repercusiuni:la inspecții ești călcat în picioare și primești bine,directiunea pune o țintă pe tine și toată lumea te urmărește sa găsească ceva rău, copii sunt imbolditi sa găsească ceva rău de zis/făcut etc.Copii vor cel mai mult distracție și note mai,pentru burse.De când se dau burse și cel mai retardat vrea note de 10 sa aibă și el bani de buzunar și i se pare normal și firesc.
        Bursele ar trebui scoase,au făcut mai mult rău decât bine.

  37. Dacă profesorii nu înțeleg că singuri își pot face dreptate prin grevă generală și blocarea tuturor examenelor finale + neîncheierea situației scolare (pana la rezolvarea legii salarizării și prevederi clare pentru siguranța acestora), atunci ne meritam soarta învățământului ăstuia de toată jena…

    1. Grevele sunt,, comandate”…. Daca sunt din proprie initiativa, sunt inabusite din fasa. O singura greva a fost de mai mukte săptămâni acum ceva ani. Nu ca sa se rezolve ceva. Scopul final a fost sa faca economii cu salariile fraierilor de profesori. Si logic ca nu s-a rezolvat ceva. Ca sa taie altadata aripile profesorilor sa se inhame la greve mari.

      1. De acord, dar dacă oamenii o fac din proprie inițiativa și nu mai stau la mila sindicatelor corupte și pe mână cu guvernanții, atunci e alta treaba. Oricum dacă observați, oamenii au cam ajuns la capătul răbdării cu asemenea salarii mizere.
        Un prim pas ar fi și ieșirea din sindicat, lucru pe care eu l-am făcut chiar de luna trecută.

    2. Majoritatea au directive politice si asteapta sa ajunga la ciolan, mai o amenintare mica cu restrangerea de activitate si toti dau de frica limbi in stanga si-n dreapta si incearca sa se faca prieten cu “dracu” pana trece podul…pacat de sangele varsat de fiecare roman pana-n prezent.

  38. Un minister penibil de ani și ani de zile care a golit școală de autoritate. Orice instituție are anumite proceduri prin care îi penalizează pe cei care nu vor să respecte regulile. În școală, mai greu către deloc. Abunda prostiile de genul: învățare prin joc, profesorii să fie foarte buni psihologi, sa se auto(re)inventeze, sa fie prieteni cu elevii etc.
    Iar ceea ce s-a semănat, aia se culege. Nu am nicio speranță, lucrurile vor merge din rău în mai rău!

    1. Ar trebui ca in legea penala sa existe un articol in care minorii pot fi judecati ca si adulti in functie de gravitatea faptelor. Incredibil ce se întâmplă, asa ceva este inadmisibil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O discuție cu ChatGPT despre “România Educată”: Nici inteligența artificială nu pricepe cum a început și cum va continua proiectul / Programul AI susține că acesta a fost “dezvoltat și implementat de către Guvern” în 2018, când miniștri erau Valentin Popa și Ecaterina Andronescu

Modul cum a evoluat proiectul prezidențial “România Educată” pe parcursul ultimilor șapte ani, de când a fost propus de președinte până la a doua variantă a unui pachet legislativ încă…
Vezi articolul

Salariile profesorilor din România – printre cele mai mici din UE. Ultimele date Eurydice: salariile brute reale au scăzut ușor în 2020-2021 față de anul precedent, în timp ce majoritatea țărilor europene au luat măsuri de creștere

Profesorii din școlile publice românești au avut și în anul 2020-2021 printre cele mai mici venituri din Europa, cu un salariu brut anual de sub 12.500 de euro, adică puțin…
Vezi articolul

Este deja prea târziu pentru a evita consecințe majore ale schimbării climatice – Mihai Dima, profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București

Comitetul International pentru Schimbare Climatică (International Panel on Climate Change – IPCC) este cel mai reprezentativ for științific din domeniul schimbărilor climatice. Acesta ȋși desfășoara acivitatea ȋn subordinea Organizației Națiunilor…
Vezi articolul

“Ministerul Educației nu este instanță judecătorească. Trăim într-un stat de drept” – Mircea Dumitru, vicepreședinte CNATDCU, după ce retragerea titlului de doctor al procurorului Olaru a fost stopată de Direcția juridică

“Ministerul Educației nu este instanță judecătorească. Trăim într-un stat de drept. Direcția juridică a Ministerului Educației nu se poate substitui unei instanțe judecătorești”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru Mircea…
Vezi articolul