Raport UNICEF: Elevii români au printre cele mai slabe competențe la matematică și citire din lume, însă își fac prieteni mai ușor decât copiii din alte țări

8.459 de vizualizări
Sursa: UNICEF
Copiii români sunt printre elevii cu cele mai mari deficiențe de învățare din lume, dar se pare că își fac prieteni mult mai ușor decât copiiii din restul țărilor incluse în raportul UNICEF „Worlds of Influence. Understanding What Shapes Child Well-being in Rich Countries” (Lumi Influente. Înțelegerea elementelor care modelează bunăstarea copilului în țările bogate), dat publicități astăzi.
Competențele de bază

În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol.

Abilitățile sociale

În majoritatea țărilor, cel puțin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privință se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda. În România, 85% dintre copiii cu vârsta de 15 ani au o satisfacție de viață ridicată, țara noastră situându-se pe locul 3, după Olanda și Mexic. De asemenea, 83% dintre copiii cu vârsta de 15 ani din România își fac prieteni cu ușurință, cel mai ridicat procent în rândul țărilor incluse în raport.

Cât de mulțumiți sunt copiii de viața lor

În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă. Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenților – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenților din țările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.

De asemenea, 67% dintre copiii români spun că sunt implicați în luarea deciziilor acasă (cel mai mare procent în rândul țărilor incluse în studiu) și 56% participă la luarea deciziilor la școală.

Obezitatea

În ceea ce privește sănătatea fizică, 25% dintre copiii din România erau supraponderali sau obezi în 2016, România având același procent ca Olanda și Danemarca. Rata de obezitate și rata de supraponderabilitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor țărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simțitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre țările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.

95% din copii merg la grădiniță

În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19, atrag atenția experții UNICEF.

Politicile publice

Țările sunt clasificate și în funcție de politicile lor în domeniul bunăstării copiilor și de alți factori, inclusiv factori referitori la economie, societate și mediu. Norvegia, Islanda și Finlanda ocupă primele locuri în ceea ce privește contextul și politicile favorabile bunăstării copiilor. În medie, țările cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor și copiilor.

Seria acestor rapoarte realizate de către UNICEF – de 20 de ani deja – folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii. Raportul Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries [Lumi de influență: înțelegerea factorilor ce determină bunăstarea copiilor în țările bogate] utilizează date de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora.

„Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii. Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum”, a declarat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti.

Măsurile propuse de UNICEF

În baza raportului și a evoluțiilor recente, UNICEF îndeamnă la luarea următoarelor măsuri
destinate protejării și creșterii bunăstării copiilor:

  • Realizarea unor acțiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor și nivelul de
    sărăcie și pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.
  • Eliminarea rapidă a decalajului major înregistrat la nivelul serviciilor de sănătate mintală
    în cazul copiilor și al adolescenților.
  • Extinderea politicilor adresate familiilor în vederea îmbunătățirii echilibrului dintre viața
    profesională și cea personală, în special a accesului la servicii flexibile de îngrijire timpurie a copilului, de calitate și la prețuri accesibile.
  • Intensificarea eforturilor menite să protejeze copiii împotriva unor boli evitabile, inclusiv
    inversarea tendinței recente de reducere a vaccinării împotriva rujeolei.
  • Îmbunătățirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin în sprijinul familiilor cu copii și
    asigurarea că bugetele ce susțin bunăstarea copiilor nu sunt deloc afectate de măsurile de austeritate.

 

Sursa: UNICEF

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii
  1. Nu vad legatura dintre articol si fotografie. Ati folosit o poza cu elevi de la scoala noastra, care nu se incadreaza in categoriile enumerare de dvs. in articol.
    Aveti acordul parintilor?

  2. Poate aceste slabe competențe se explică și prin faptul că mulți copii intră în școală fără să li se fi citit o poveste acasă, fără să fi fost duși la un muzeu, la teatru, într-o bibliotecă, într-o librărie, fără o minimă educație culturală și morală… Copii abandonați cu orele la televizor și internet, din dorința părinților de a scăpa de stres, copii plimbați în fiecare weekend prin mall-uri. Copii care, chiar după ce intră în școală, au parte acasă de același regim „cultural-educativ”. Despre toate astea nu se vorbește, doar despre responsabilitatea școlii.

    1. M-am saturat de toti culturiștii cu pretenții de acest gen. Voi chiar credeți că mai sunt relevante pentru un copil de astazi teatrele , cartile si muzeele, in special cele românești? Daca incerci sa duci un plod de astazi într-o asemenea locație o să îți planga cu lacrimi de crocodil. Asta este situația in ziua de astăzi, nu este vina părinților. Domnul de mai sus, aveți nevoie de un update. Așa ESTE lumea de astăzi fie ce va place sau nu. E ca si cum ai pretinde ca o fata sa rămână virgină pana la căsătorie. E pur și simplu absurd. Get real!

      1. Quod erat demonstrandum! Atitudine tipică pentru părintele „modern”, care de sub scutul modernității se dezleagă singur de responsabilitățile educării „plodului”. Dragă domnule, dacă duci copilul la teatru (la „Punguța cu doi bani”, nu la „Hamlet”) nu înseamnă că ți-ai pus centura de castitate și te-ai întors în evul mediu! Dar e mai simplu să acuzi „culturiștii” decât să te preocupi de binele spiritual al copilului. Asta cere efort și timp. Și o anumită educație. Normal că un copil crescut în „cultura” manelelor și a mallului o să plângă dacă îl duci brusc la librărie. Dar atunci să nu mai acuzăm școala că nu îl scoate premiant, cu media 10! Dacă admiteți că „așa ESTE lumea de astăzi”, să nu ne mai mirăm de procentul ridicat de analfabetism funcțional.

      2. Da’de ce mai Florinel ( daca te-ar chema si “salam” ai fi chiar special) te-ai saturat de “culturisti”? Ai stat pe langa ei si n-ai inteles ce “vorbeste”? Pai nu domnu are nevoie de update. Tu ai avea nevoie de “brain reconstruction”, dar e tarziu. Zici ca nu-ti duci copilul la alea romanesti. Desigur ca daca ai avea ocazia, l-ai duce la Comédie Française, la Shakespeare and Company si la Musée d’Orsay! Dar cum calatoria ta initiatica e pana la mall la un film, o ceafa si-o praji’, n-o sa-l duci
        Acu’ saracu’ n-are nici o vina, ca parintii nu si i-a putut alege.
        Ti-am raspuns asa, mai pe limba ta, ca sa inteleaga si tălică ce devine chestia…
        PS. Daca-mi dai antonimul (opusul, Florinel, inversul, vițăvercea) de la UPDATE, iti trimit poze cu “culturisti”.

    2. Răspunsul nu e ghicitoare, dacă se vrea poate fi găsit (numai dacă se vrea) în ceea ce s-a schimbat în educație după revoluție.
      Profesori mai buni sau mai slab pregătiți ?
      Programa școlară mai utila sau …?
      S-a introdus ceva nou ? ups… educație religioasa în loc de o educație sociala sau alte chestii utile.
      La părinti nu s-a schimbat nimic de atunci pana acum, în mare tot alea sunt activitățile lor si acum, chiar fac mai multe activități educative si școlare cu copii acum, mult mai multe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consiliul Național al Elevilor, despre scenariul începerii școlii față în față la 1 octombrie: Această propunere dă dovadă de o iresponsabilitate imensă din partea Executivului

„Această propunere dă dovadă de o iresponsabilitate imensă din partea Executivului”, susuține Consiliul Național al Elevilor, într-o reacție rapidă la declarația Premierului Orban despre scenariul începerii școlii față în față…
Vezi articolul