Necunoașterea limbii din țara-gazdă este unul dintre principalele motive invocate de refugiații ucraineni care nu au urmat programe educaționale oferite de țările unde au plecat, după declanșarea războiului, iar România este una dintre țările unde limba era, până în toamnă, învățată în cea mai mică măsură de către ucraineni, potrivit unui sondaj realizat în principalele țări-destinație pentru aceștia și publicat recent de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE. Sondajul explorează opiniile ucrainenilor cu privire la situația întâmpinată în țările-gazdă, de la posibilitatea la angajare la serviciile medicale, unul dintre aspectele verificate fiind și cel al educației.
Raportul, realizat în august-septembrie 2022 și publicat în februarie 2023, notează că participanții la sondaj au fost întrebați dacă participau la activități educaționale înainte să părăsească Ucraina și dacă au continuat să participe la astfel de activități în momentul interviului. Sondajul a fost realizat în Estonia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, România, Bulgaria, Germania, Italia și Spania. Agenția precizează că sondajul, desfășurat online, nu este reprezentativ din punct de vedere statistic, dar datele sunt selectate astfel încât să fie cât se poate de relevante pentru grupul vizat.
Potrivit documentului citat, circa 23% dintre respondenți, copii și adulți, participau la activități educaționale în momentul sondajului, fie online cu propria școală din Ucraina, fie în format fizic, într-o școală din țara gazdă. Dar, în total, mai puțin de jumătate (numai 43%) dintre cei care participau la activități educaționale înaintea plecării din Ucraina continuau să o facă în momentul interviului, rata de participare fiind considerabil mai mare în cazul bărbaților.
Acest lucru era vizibil în toate țările, dar se simțea cel mai puternic în România, unde 59% dintre băieți, dar numai 34% dintre fete erau înscrise în programe educaționale în țara-gazdă:
Respondenții care nu mai participau la educație, deși erau înscriși în astfel de programe în momentul plecării din Ucraina au oferit, cel mai adesea, drept explicație faptul că și-au finalizat studiile (74% în medie la nivelul tuturor țărilor, 79% în România). Al doilea cel mai comun răspuns, atât la nivel general, cât și în România, a fost lipsa capacității de a vorbi limba țării-gazdă (19% media celor 10 țări analizate, 13% în România).
Alte motive invocate: nevoia de a îngriji copii/rude, nu își puteau permite, nu aveau timpul necesar etc.
Pe de altă parte, din punct de vedere al limbii, România se remarcă drept a doua țară dintre cele 10 luate în considerare, după Estonia, din punct de vedere al țărilor unde cunoașterea limbii este o problemă reală. Astfel, în cazul României, 58% dintre respondenții din România spuneau că nu știu deloc limba, iar 30% – foarte puțin, doar 10% spunând că știu bine sau destul de bine limba română.
La polul opus se află Polonia, unde 46% dintre respondenți spuneau că știu bine sau destul de bine limba țării-gazdă și doar 12% spuneau că nu o cunosc deloc.
În ceea ce privește copiii, la nivelul întregului sondaj, peste jumătate dintre cei a căror limbă era diferită de cea a țării-gazdă urmaseră cursuri de limbă până în momentul sondajului – sfârșitul verii/începutul toamnei. În cazul României, însă, un număr foarte mic spuneau că au urmat sau urmează cursuri de limbă sau intenționează să o facă:
- Doar 9% urmaseră și încă urmau astfel de cursuri
- 12% urmaseră, dar le întrerupseseră
- 22% nu urmaseră, dar intenționau să o facă
- Peste jumătate (55%) au răspuns negativ
Raportul complet poate fi consultat pe site-ul FRA.
EduCare este un proiect al Fundației Bosch România în parteneriat cu Edupedu.ro care asigură informații și date corecte din domeniul educației, date obținute din surse oficiale, verificate. Acest hub informațional educațional pentru sprijinul refugiaților va cuprinde și informații despre activitățile sau inițiativele organizațiilor sau entităților care se adresează acestui grup țintă. Vocea comunității se va face și ea auzită, pentru că interacțiunea cu refugiații ucraineni trebuie să fie reală și firească.
EduCare este hubul de informații educaționale pentru refugiații ucraineni, lansat de Fundația Bosch România și Edupedu.ro, vă invită să vă faceți cunoscute aceste programe conturate special în jurul familiilor refugiate în România, pe care apoi le vom promova gratuit în cadrul EduCare, pe Edupedu.ro.
Completați formularul pentru câteva detalii despre proiectul pe care-l desfășurați. Este posibil ca, dacă sunt necesare clarificări sau completări, un redactor Edupedu.ro să vă contacteze. Vă mulțumim!
Citește și:
La un an de la începutul războiului din Ucraina, aproape 3.800 de copii refugiați sunt înscriși ca audienți în școlile și grădinițele din România. Ligia Deca anunță discuții cu autoritățile ucrainene pentru recunoașterea studiilor din învățământul preuniversitar
Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german
Redacția
