LISTA Cele 112 modificări ale Legii Educației din ultimii 11 ani

1.250 de vizualizări
Foto: gov.ro
În România învăţământul constituie prioritate naţională. LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (legea) asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.

Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.

Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.

Drepturile prevăzute mai sus sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.

De la apariție și până în prezent, LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a suferit numeroase modificări și  completări.

Publicăm lista modificărilor și completărilor din perioada 2011-2021:

  1. LEGEA nr. 166 din 5 octombrie 2011;
  2. LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011;
  3. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 30 mai 2012;
  4. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 12 decembrie 2012;
  5. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012;
  6. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 6 martie 2013;
  7. LEGEA nr. 62 din 21 martie 2013;
  8. LEGEA nr. 206 din 27 iunie 2013;
  9. DECIZIA nr. 397 din 1 octombrie 2013;
  10. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 103 din 14 noiembrie 2013;
  11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 117 din 23 decembrie 2013;
  12. LEGEA nr. 1 din 8 ianuarie 2014;
  13. LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012;
  14. DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2014;
  15. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 9 aprilie 2014;
  16. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49 din 26 iunie 2014;
  17. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 83 din 12 decembrie 2014;
  18. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 94 din 29 decembrie 2014;
  19. DECIZIA nr. 669 din 12 noiembrie 2014;
  20. LEGEA nr. 95 din 30 aprilie 2015;
  21. LEGEA nr. 118 din 21 mai 2015;
  22. LEGEA nr. 153 din 18 iunie 2015;
  23. LEGEA nr. 220 din 23 iulie 2015;
  24. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 41 din 30 septembrie 2015;
  25. LEGEA nr. 6 din 18 ianuarie 2016;
  26. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 2 martie 2016;
  27. LEGEA nr. 118 din 31 mai 2016;
  28. LEGEA nr. 140 din 12 iulie 2016;
  29. LEGEA nr. 141 din 12 iulie 2016;
  30. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 12 octombrie 2016;
  31. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 16 noiembrie 2016;
  32. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016;
  33. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 15 decembrie 2016;
  34. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2017;
  35. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 27 ianuarie 2017;
  36. LEGEA nr. 11 din 3 martie 2017;
  37. LEGEA nr. 56 din 10 aprilie 2017;
  38. LEGEA nr. 70 din 14 aprilie 2017;
  39. LEGEA nr. 90 din 28 aprilie 2017;
  40. LEGEA nr. 137 din 13 iunie 2017;
  41. LEGEA nr. 188 din 24 iulie 2017;
  42. LEGEA nr. 197 din 29 septembrie 2017;
  43. LEGEA nr. 211 din 8 noiembrie 2017;
  44. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017;
  45. LEGEA nr. 71 din 19 martie 2018;
  46. LEGEA nr. 82 din 30 martie 2018;
  47. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 8 iunie 2018;
  48. DECIZIA nr. 307 din 8 mai 2018;
  49. LEGEA nr. 201 din 20 iulie 2018;
  50. ORDONANŢA nr. 9 din 23 august 2018;
  51. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 87 din 27 septembrie 2018;
  52. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 9 noiembrie 2018;
  53. LEGEA nr. 289 din 29 noiembrie 2018;
  54. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018;
  55. LEGEA nr. 19 din 8 ianuarie 2019;
  56. LEGEA nr. 38 din 17 ianuarie 2019;
  57. LEGEA nr. 48 din 11 martie 2019;
  58. LEGEA nr. 56 din 1 aprilie 2019;
  59. LEGEA nr. 57 din 1 aprilie 2019;
  60. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 3 aprilie 2019;
  61. LEGEA nr. 87 din 25 aprilie 2019;
  62. LEGEA nr. 102 din 8 mai 2019;
  63. LEGEA nr. 103 din 8 mai 2019;
  64. LEGEA nr. 104 din 17 mai 2019;
  65. LEGEA nr. 114 din 7 iunie 2019;
  66. LEGEA nr. 139 din 18 iulie 2019;
  67. DECIZIA nr. 657 din 17 octombrie 2019;
  68. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 68 din 6 noiembrie 2019;
  69. LEGEA nr. 221 din 18 noiembrie 2019;
  70. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 79 din 20 decembrie 2019;
  71. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 27 decembrie 2019;
  72. LEGEA nr. 260 din 24 decembrie 2019;
  73. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 16 ianuarie 2020;
  74. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 15 din 4 februarie 2020;
  75. RECTIFICAREA nr. 15 din 12 februarie 2020;
  76. LEGEA nr. 37 din 2 aprilie 2020;
  77. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 23 aprilie 2020;
  78. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 14 mai 2020;
  79. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 79 din 21 mai 2020;
  80. LEGEA nr. 80 din 12 iunie 2020;
  81. LEGEA nr. 83 din 17 iunie 2020;
  82. LEGEA nr. 109 din 3 iulie 2020;
  83. LEGEA nr. 133 din 15 iulie 2020;
  84. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 141 din 19 august 2020;
  85. LEGEA nr. 184 din 20 august 2020;
  86. LEGEA nr. 187 din 20 august 2020;
  87. LEGEA nr. 185 din 20 august 2020;
  88. LEGEA nr. 186 din 20 august 2020;
  89. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 171 din 14 octombrie 2020;
  90. LEGEA nr. 226 din 30 octombrie 2020;
  91. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 226 din 30 decembrie 2020;
  92. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 3 februarie 2021;
  93. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 8 din 18 februarie 2021;
  94. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 22 din 31 martie 2021;
  95. LEGEA nr. 93 din 19 aprilie 2021;
  96. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 41 din 27 mai 2021;
  97. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 16 iunie 2021;
  98. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 10 septembrie 2021;
  99. LEGEA nr. 249 din 12 octombrie 2021;
  100. LEGEA nr. 271 din 11 noiembrie 2021;
  101. LEGEA nr. 273 din 16 noiembrie 2021;
  102. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 121 din 25 noiembrie 2021;
  103. LEGEA nr. 276 din 25 noiembrie 2021;
  104. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 17 decembrie 2021;
  105. LEGEA nr. 321 din 29 decembrie 2021;
  106. LEGEA nr. 323 din 29 decembrie 2021;

În anul 2022, LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a suferit următoarele modificări și  completări:

  1. LEGEA nr. 9 din 5 ianuarie 2022;
  2. LEGEA nr. 10 din 5 ianuarie 2022;
  3. LEGEA nr. 14 din 10 ianuarie 2022;
  4. LEGEA nr. 17 din 13 ianuarie 2022;
  5. LEGEA nr. 127 din 5 mai 2022;
  6. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 69 din 26 mai 2022.

Actualizările aduse LEGII educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 au fost generate de următoarele aspecte și considerente:

  • măsurile specifice la nivelul sistemului naţional de învăţământ în perioada stării de alertă au impus alinierea resurselor umane şi de infrastructură astfel încât activităţile de învăţare-predare-evaluare să se poată desfăşura cu o importantă componentă digitală, atrăgând după sine şi o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte modul clasic de desfăşurare a formei de învăţământ cu frecvenţă,
  • evoluţia rapidă şi adaptarea beneficiarilor sistemului de învăţământ universitar noii paradigme, respectiv o abordare cu o importantă componentă digitală,
  • reglementarea  formei de învăţământ cu frecvenţă  care este definită într-un mod limitativ şi condiţionată de prezenţa nemijlocită a cadrelor didactice şi studenţilor în spaţiul universitar,
  • nevoia de valorificare a componentei digitale, a metodelor didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online, precum şi pentru creşterea calităţii actului de învăţământ,
  • reglementarea  învăţământului cu frecvenţă prin intermediul resurselor electronice, informatice şi de comunicaţii specific,
  • reglementarea  standardelor de evaluare ale Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior pe competenţa cadrelor didactice care trebuie să fie certificate, existenţa infrastructurii fizice şi a celei IT, precum şi a procedurilor,
  • reglementarea  finanțării  cheltuielilor materiale, şi anume plata utilităţilor şi a subvenţiilor pentru cămine şi cantine,
  • reglementarea  digitalizării sistemului educational,
  • acordarea dreptului de educaţie în această situaţie specială pentru elevii ucraineni proveniţi din Ucraina, fiind necesare modificări şi completări pentru acordarea dreptului la educaţie şi pentru aceştia,
  • reglementarea modului privind identificarea şi susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe şcolare,
  • reglementarea programelor de stimulare a performanţei adresate elevilor cu potenţial deosebit  care presupune şi implementarea unor măsuri financiare adecvate pentru desfăşurarea în condiţii optime a etapelor naţionale ale olimpiadelor şcolare, precum şi pentru asigurarea unor stimulente financiare adecvate elevilor care obţin distincţii în cadrul acestor competiţii,
  • valorificarea şi dezvoltarea potenţialului fiecărui elev, precum şi stimularea şi dezvoltarea gândirii ştiinţifice şi a creativităţii, respectiv cultivarea şi dezvoltarea spiritului de competiţie şi fair-play ale elevilor,
  • asigurarea continuităţii parcursului educaţional al elevilor capabili de performanţe înalte, dovedite prin obţinerea premiului I la etapele naţionale şi prin obţinerea de premii la etapele internaţionale ale olimpiadelor şcolare, prin care aceşti elevi îşi pot continua studiile la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale,
  • recompensarea rezultatelor deosebite obţinute de elevi în cadrul competiţiilor naţionale şi internaţionale, indiferent de tipul unităţii de învăţământ, de stat sau particulare, din care provin aceştia.

*Nota redacției: articolul a fost publicat cu acordul autorului


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Părinții elevilor cu note slabe la simularea Evaluării Naționale ar putea fi chemați la școală. Andronescu: împreună cu profesorii și elevii să găsească soluții pentru pregătirea remedială

Profesorii de matematică și română trebuie să facă o analiză a rezultatelor de la simularea Evaluării Naționale ”în fiecare clasă”, potrivit ministrului Educației, Ecaterina Andronescu. Aceasta a declarat la Digi…
Vezi articolul