Mai multe pergamente rulate, vechi de aproape 2.000 de ani și carbonizate după erupția vulcanului Vezuviu, descifrate cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Trei cercetători au fost premiați cu sute de mii de euro

Trei cercetători au câştigat un premiu de 648.000 de euro după ce au reuşit să descifreze cu ajutorul inteligenţei artificiale o mică parte dintr-un lot de manuscrise din Antichitate, vechi de aproape 2.000 de ani şi grav afectate de erupţia vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., informează AFP, scrie Agerpres.

Papirusurile de la Herculaneum sunt alcătuite din aproximativ 800 de pergamente, potrivit organizatorilor concursului, ce au fost carbonizate în timpul erupţiei care a îngropat Pompei şi Herculaneum sub un strat gros de cenuşă vulcanică.

Asemănătoare unor buşteni carbonizaţi şi păstrate la Institut de France din Paris şi la Biblioteca Naţională din Napoli, sulurile se fărâmiţează şi se deteriorează uşor atunci când se încearcă să fie derulate.

Concursul, denumit „Vesuvius Challenge”, a fost creat de Brent Seales, cercetător în domeniul informaticii la Universitatea Kentucky din Statele Unite, şi de Nat Friedman, fondatorul platformei Github, care este deţinută în prezent de Microsoft.

Organizatorii au scanat anterior patru pergamente şi ofereau o recompensă totală de 1 milion de dolari pentru oricine reuşea să descifreze cel puţin 85% din cele patru paragrafe cu 140 de caractere, conform sursei citate.

Trioul premiat în urma concursului „Vesuvius Challenge” este format din Youssef Nader, un doctorand din Berlin, Luke Farritor, un student şi stagiar din statul american Nebraska la compania SpaceX, şi Julian Schilliger, un student elveţian de la o facultate de robotică.

Ei au folosit inteligenţa artificială în special pentru a distinge cerneala de papirus şi au determinat natura caracterelor greceşti prin detectarea repetiţiilor.

Datorită acestei tehnici, Luke Farritor a descifrat primul cuvânt dintr-un fragment, cuvântul grec pentru „violet”.

Unindu-şi eforturile, ei au descifrat până în prezent aproximativ 5% din textul unui rulou, potrivit organizatorilor. Nat Friedman este de părere că autorul papirusului este „probabil filosoful epicurian Philodemus”, care scria „despre mâncare, muzică şi despre cum să te bucuri de plăcerile vieţii”.

Unii istorici cred că aceste documente i-au aparţinut lui Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, tatăl Calpurniei, una dintre soţiile lui Iulius Caesar. „Vila Papirusurilor”, unde au fost găsite pergamentele în secolul al XVIII-lea, este încă în mare parte îngropată şi ar putea conţine alte câteva mii de manuscrise, potrivit Agerpres.

„Unele dintre aceste texte ar putea rescrie complet istoria unor perioade cheie din lumea antică”, a declarat Robert Fowler, cercetător în domeniul studiilor clasice şi preşedinte al Herculaneum Society, pentru revista Bloomberg Businessweek.

Descifrarea acestor texte ar putea reprezenta, într-adevăr, o descoperire majoră: potrivit unui inventar realizat de Universitatea California din Irvine, se crede că doar între 3% şi 5% dintre textele greceşti antice au supravieţuit până în epoca modernă.