Mai multe universități și institute și peste 800 de profesori și cercetători reclamă, la CCR, legea ce interzice dezbaterea pe teme de gen în școli

SNSPA, cu sprijinul mai multor universități și institute și a sute de profesori și cercetători din România și din lume, presează din nou împotriva legii ce interzice dezbaterea pe teme de gen în școli. Mai precis, aceștia au depus la Curtea Constituțională un punct de vedere în sprijinul sesizării de neconstituționalitate pe care președintele Iohannis o depusese împotriva legii, în iulie, potrivit unui anunț SNSPA.

Demersul este asumat de această instituție, alături de Universitatea de Vest din Timișoara. Potrivit documentului, punctul de vedere depus la CCR reprezintă „o argumentație juridică a unor poziții ferme, exprimate deja de patru universități din România” – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și SNSPA.

Cine sprijină demersul, potrivit comunicatului citat:

• 10 rectori ai unor universități prestigioase din Europa, prorectori și decani ai unor instituții relevante din Europa și SUA,
• 39 de centre și institute de cercetare, rețele și asociații academice internaționale
• Peste 830 de profesori și cercetători din domenii variate precum studii de gen, sociologie, științe politice, relații internaționale, istorie, filosofie, istoria artei, științe ale comunicării, din România și din lume (profesori la Harvard, Yale, Cambridge, Princeton, King’s College, Paris Sorbonne etc)

Organizațiile și persoanele semnatare aduc în atenția Curții Constituționale următoarele, potrivit informării SNSPA:

Din punct de vedere juridic, Legea pentru modificarea art.7 din Legea educației naționale nr.1/2011:

• îngrădește dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv a opiniilor științifice, garantat de Constituția României (30, alin.(1) și (2)) precum și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art.10) ;
• subminează libertatea de cercetare și reprezintă o ingerință gravă a politicului în autonomia universitară, încălcând Constituția României (art. 32);
• contravine legislației Uniunii Europene (în special art. 13 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene care garantează libertatea artelor și a cercetării științifice), precum și tratatelor internaționale – de exemplu Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor adoptată în cadrul ONU și Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) adoptată în cadrul Consiliului Europei;
• propune o viziune asupra definițiilor conceptelor de sex și gen, care contrazice legislația internă în vigoare și tratate internaționale importante la care România este parte, precum Convenția de la Istanbul.

Din punct de vedere academic și democratic, Legea pentru modificarea art.7 din Legea educației naționale nr.1/2011:

• intervine brutal în demersurile științifice proprii spațiului academic, pentru că interzice nu doar activități care abordează teorii și opinii legate de dimensiunea de gen a identității umane, ci o întreagă disciplină legitimă de studiu și de cercetare, și anume studiile de gen, la care cercetătorii români au contribuit și continuă să contribuie în mod semnificativ – disciplină prezentă în cercetarea academică mondială de peste 70 de ani;
• ignoră rezultatele cercetării din domeniul studiilor de gen, care aduc contribuții valoroase în domenii diverse: studii politice, istorie, sociologie, filosofie, antropologie, psihologie și drept, studii literare, jurnalism, științe ale educației, teatru, medicină și tehnologie. Dovada importanței studiilor de gen în spațiul academic este certificată, între altele, prin existența centrelor de cercetare și a programelor în domeniul studiilor de gen în toate marile universități ale lumii, precum și dezvoltarea acestora (după 1989, odată cu democratizarea spațiului universitar) și în universitățile din România;
• contravine misiunii fundamentale a spațiului academic, care constă în producerea de cunoaștere și formarea generațiilor viitoare în spirit democratic – studiile de gen au un rol esențial în formarea de cercetători și experți într-un domeniu fundamental pentru orice regim democratic: egalitatea de șanse și egalitatea de gen;
• încalcă normele și criteriile de evaluare ale ARACIS, care a introdus discipline legate de studiile de gen în mai multe domenii din câmpul științelor sociale și a acreditat programe de masterat cu specializare în studii de gen.

Proiectul ce modifică Legea educației în sensul interzicerii în școli a activităților „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen” a fost adoptată de Senat în iunie ac..