Majoritatea elevilor învață despre feminism de pe internet și rețelele sociale, nu de la școală – studiu al Coaliției pentru Egalitate de Gen

267 de vizualizări
Foto: © dotshock | Dreamstime.com
Majoritatea elevelor şi elevilor de gimnaziu şi liceu află despre feminism de pe internet şi pe reţele sociale şi mai puţin de la şcoală sau din familie, potrivit unui studiu al Coaliţiei pentru Egalitate de Gen, scrie agenția de presă Agerpres.

Studiul „Ce este feminismul? Percepţii ale elevilor şi elevelor din România”, realizat de cercetătoarele Laura Grunberg şi Diana Elena Neaga în cadrul proiectului „EGALIS: egalitate de gen prin schimbare socială şi educaţie”, a avut ca obiectiv să afle cât de cunoscut este conceptul de feminism în rândul elevilor din România, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

  • Autoarele studiului consideră că rolul redus al şcolii în promovarea conceptului de feminism se explică prin faptul că în programa oficială nu există oportunitatea concretă de discutare a conceptului şi a termenilor complementari lui. Există câteva trimiteri minimale la mişcarea de femei sau la situaţia lor în anumite manuale de istorie, precum şi câteva teme prezente în cele de educaţie civică, în care se face legătura cu feminismul.

La liceu, şcoala apare ca sursă importantă de informare despre feminism, însă, de asemenea, într-o măsură mai mică decât internetul. În casele/familiile/cercul de prieteni ale celor intervievaţi se discută puţin despre feminism, ceea ce indică faptul că informaţiile ajung la eleve/i nestructurat, conform studiului.

Cercetarea a relevat că principalele femei cunoscute/importante din România pentru elevii de 11-13 ani sunt: Simona Halep, Nadia Comăneci, Gabi Szabo, Cristina Neaga, Elisabeta Polihroniade (sport), Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria (istorie), Viorica Dăncilă şi Clotilde Armand (politică), Denise Rifai, Vulpiţa sau Raluca Bădulescu (personaje din media), mai transmite Agerpres.

Percepţiile cu privire la feminism sunt diferite în funcţie de gen. Pentru băieţi, feminismul este mai ales despre încrâncenare, luptă (muşchi), despre „ele vs ei”. În cazul fetelor, feminismul poate avea o componentă de „luptă”, dar cu inima, o „luptă” prin empatie. Pentru fete, feminismul înseamnă mai ales colaborare, dialog, normalitate. În viziunea lor, feministele sunt fie feminine (atente la cum arată), fie luptătoare, dar niciodată şi una şi alta, arată studiul.

Potrivit sursei citate, marea majoritate a elevelor/elevilor de liceu conştientizează lipsa egalităţii între femei şi bărbaţi. Pe de altă parte, se pare că fetele resimt mai accentuat această lipsă a egalităţii. Aproximativ 50% dintre eleve/elevi susţin nevoia existenţei unor organizaţii active în promovarea şi protejarea drepturilor femeilor.

Detalii metodologice: Cercetarea a avut la bază prelucrarea a 147 de chestionare de la gimnaziu şi 65 de la liceu. Chestionarul pentru gimnaziu a avut patru întrebări şi a fost completat de 147 de elevi (81 de fete şi 61 de băieţi, 5 chestionare nu au avut informaţii privind sexul sau numele). Majoritatea respondenţilor sunt din Bucureşti, dar şi din Cluj, Şerbăneşti şi Floreşti şi au vârste cuprinse între 11 şi 13 ani. Chestionarul pentru liceu a avut zece întrebări la care au răspuns 65 de elevi (19 băieţi, 43 de fete şi 3 elevi care nu şi-au declarat sexul).

Proiectul „EGALIS: Egalitate de gen prin schimbare socială şi educaţie” este derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, în parteneriat cu mai multe asociaţii, cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este de a genera schimbări de percepţie în rândul tinerilor şi cadrelor didactice şi de a influenta decidenţii în vederea dezvoltării de politici instituţionale privitoare la egalitatea de gen.

Foto: © dotshock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 100 de scriitori și profesori apără proiectul programei de Română la clasa a IX-a, printr-un memoriu adresat Ministerului Educației – „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?” / Printre semnatari – profesori de la universități din străinătate sau studenți

Un memoriu semnat de peste 100 de scriitori, profesori universitari, profesori de liceu dar și studenți apără programa de clasa a IX-a de la limba și literatura română pusă în…
Vezi articolul

„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima

Reforma programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, publicată recent în transparență de Ministerul Educației și Cercetării, generează critici nu doar din mediul academic, ci inclusiv din…
Vezi articolul

OFICIAL Avizul epidemiologic nu se va solicita nici la grădiniță și nici la școală, la revenirea din vacanţe, prevede un ordin comun al miniștrilor Sănătății și Educației, publicat luni în Monitorul Oficial

La revenirea preșcolarilor și elevilor la școală, după vacanțe, nu este necesară prezentarea avizului epidemiologic, prevede Ordinul comun al miniștrilor Sănătății și Educației nr. 438/4.629 privind asigurarea asistenței medicale a…
Vezi articolul

Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Accesul la cunoaștere trebuie să fie însoțit de instrumente de analiză și de interpretare, astfel încât să formăm nu doar scriitori și filologi, ci cetățeni curioși, interesați, informați, care să aibă acces și la o altă lume decât viața de zi cu zi, cu toate problemele ei

Accesul la cunoaștere trebuie să vină la pachet cu „instrumente de analiză și de interpretare”, astfel încât școala să formeze „nu doar scriitori, filologi, oameni de cultură, dar cetățeni curioși,…
Vezi articolul