Marian Preda, rectorul Universității din București, despre contrastele create de universitățile românești în clasamentul global QS: Ce nu merge bine în sistemul universitar românesc este finanțarea. Calitate reală în educație înseamnă finanțare mai bună – formațiuni mai mici, infrastructură, diversitate mai mare

„Universitățile mari nu sunt susținute de sistemul din România, de Ministerul Educației în general, de celelalte instituții, cum ar fi UEFISCDI, prin care se face finanțarea cercetării”, iar chestiunile legate de finanțare afectează și alte zone, de la formațiunile de studiu la infrastructură și diversitate, apreciază, pentru Edupedu.ro, rectorul Universității din București, Marian Preda. El a comentat, astfel, rezultatele instituțiilor românești de învățământ superior în clasamentul global al universităților QS 2026, publicat joi, 19 iunie.

• QS World University Rankings 2026 arată că liderii învățământului superior din România, Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și-au consolidat poziția, urcă ușor în top 1000, iar nicio universitate românească dintre cele incluse în clasament nu a scăzut. În același timp, analiza QS semnalează că România, la nivel de sistem, are cel mai slab rezultat mediu din Europa, cu excepția Bosniei-Herțegovina, care e prezentă cu o singură universitate – Vezi detaliat despre clasament și analiza QS pentru universitățile românești incluse în ranking

Edupedu.ro l-a contactat pe rectorul UB, Marian Preda, pentru o perspectivă asupra acestei situații, la o zi după ce a făcut apel, într-un interviu, la o reformă fundamentală în educație, care să înceapă cu Ministerul de resort și cu finanțarea.

El a reluat argumentele asupra cărora universitățile comprehensive insistă de mai multă vreme – lipsa unei consolidări care să apropie zona medicală și cea tehnică de universitățile clasice. Dar reprezentantul Universității din București a insistat pe problema finanțării, care, spune el, nu este singura cauză a problemelor reflectate de rankinguri, dar influențează foarte multe zone, de la formațiunile de lucru din facultăți la infrastructură și diversitate. „Universitățile mari nu sunt susținute de sistemul din România”, spune el.

Marian Preda, rectorul UB:

• „Ce nu merge bine în România, în general – și de aceea vedeți acele clasamente – este finanțarea sau stimularea performanței. Universitățile mari nu sunt susținute de sistemul din România, de Ministerul Educației în general, de celelalte instituții, cum ar fi UEFISCDI, prin care se face finanțarea cercetării. Sunt sisteme de finanțare a educației și a cercetării, care sunt mai degrabă egalitariste, care încurajează existența unui număr mare de universități și țin în viață și universități care ar trebui să aibă un caracter pur local sau, eventual, regional, în detrimentul universităților mari.”

Potrivit reprezentantului UB, „noi nu avem un program pentru marile universități ale țării. Dacă am avea asta și dacă ar fi facilitate eventuale forme de fuziune și de dezvoltare a domeniilor lipsă, sau de fuziune între universitățile dintr-un mare oraș pentru a constitui o universitate metropolitană, dacă s-ar face lucrul acesta, universitățile românești ar urca mult în în topuri”.

El a arătat că, „față de anul trecut, Universitatea din București are un loc mai bun la nivel global, deci e un progres evident, care arată că eforturile pe care le-am făcut, strategiile noastre privind cercetarea, privind educația, privind contribuția socială, impactul social al universității se văd”. În același timp, el crede „foarte mult în clasamentele pe domenii, pentru că noi, în general universitățile comprehensive din România, universitățile tradiționale și noi, Universitatea din București, în mod special, pe clasamentele generale oricum plătim un tribut problemelor structurale. Oricum plătim un tribut problemelor structurale, faptului că domenii mari care punctează foarte mult. În sensul că toată lumea produce, sunt multe citări și impactul domeniilor acestora – medicină, unele inginerii – este mult mai mare decât al științelor socio-umane și mai ales decât al științelor naționale, adică toată zestrea noastră”. 

• „Și situația e oarecum asemănătoare și la Universitatea Babeș-Bolyai, și la Universitatea de Vest, și la Universitatea Al.I. Cuza, în sensul că facultățile de medicină au fost extrase de la noi, multe de inginerie sunt doar în Politehnica. Avem în București alte facultăți care sunt separate – Arhitectura, ASE ca o universitate separată, distinctă. Și toate aceste domenii punctează foarte mult în topuri în zona de publicații, în timp ce domeniile noastre, unele dintre domeniile noastre, cum ar fi Dreptul, Limba română, Istoria, Teologiile au specific național sau regional și atunci nu punctează foarte mult în topuri”, declară Marian Preda.

„Când vezi rezultatele bune la anumite domenii de studiu (în clasamentele după domenii de studiu – n.red.), îți dai seama că lucrurile merg bine în context național, în comparație cu alții”, a continuat el.

Întrebat în legătură cu problemele semnalate în analiza QS, care merg dincolo de susținerea cercetării și subliniază neajunsuri considerabile în ceea ce privește încrederea în rândul angajatorilor, internaționalizarea sau sustenabilitatea, Marian Preda a apreciat: 

• „Eu am dat-o o serie de exemple, inclusiv elemente structurale. Finanțarea despre care vă spuneam, de exemplu. Aceasta conduce la un raport mai slab între cadrele didactice și studenți tocmai în domeniile socio-umane, pentru că trebuie să lucrăm cu serii foarte mari și sigur că asta afectează negativ calitate educației. Trebuie să lucrăm cu serii de 100-150 de studenți, la științe sociale și științe umaniste, pentru a putea supraviețui cu finanțarea foarte mică. Finanțarea per student echivalent la nivel național este infimă în comparație cu cea din alte țări. Nu aș vrea să creadă cineva că totul ține de bugete, dar bugetele, de exemplu, influențează formațiunile de studii, influențează calitatea educației. Și sigur că, mai ales la unele universități, angajatorii nu vor niște absolvenți care au o țidulă acolo, dar care n-au în spate destule competențe.”

• „Noi (Universitatea din București – n.red.) stăm destul de bine, chiar foarte bine în context național, în sensul că reputația în rândul angajatorilor e bună, că absolvenții noștri au cele mai bune salarii din România. Dar asta nu înseamnă că nu e foarte mult loc de mai bine. Adică prima jumătate dintre absolvenții noștri sau absolvenții din anumite domenii sunt cu adevărat buni și foarte buni și sunt foarte căutați de industrie. Asta nu înseamnă că într-o universitate, uneori în aceleași facultăți nu sunt și absolvenți care termină greu – de aceea există și un abandon semnificativ  – și care au o serie de competențe la un nivel poate insuficient față de așteptările pieței.”

• „De aceea ar trebui să ne concentrăm pe creșterea calității reale în educație. Și asta înseamnă tot o finanțare mai bună – formațiuni mai mici, infrastructură mai bună, deși am investit și aici mult. Și o diversitate mai mare. Studenții internaționali aduc ceva în plus. Noi am crescut numărul de programe în limba engleză, avem foarte multe la masterat și avem acum în jur de 10 la licență, dar e loc de mult mai multe. Adică dintre programele noastre e licență, doar 10% sunt în limba engleză. Internaționalizarea, de exemplu, trebuie făcută mult mai mult cu studenți din zone care contează. Dacă aducem doar din țări unde oamenii se uită mai degrabă spre o intrare în Schengen și în zona europeană și nu termină facultatea, în loc de zone cu adevărat consistente, tot din Europa Occidentală, mai ales sub formă de schimburi de studenți din țările dezvoltate economic.”

• „Dacă nu facem asta, iar internaționalizarea se va face cu Republica Moldova, cu câteva țări din zonă în care avem o minoritate românească – Ucraina, Bulgaria, Serbia – și nu este o internaționalizare solidă… Dar și aici lucrurile se îmbunătățesc. Am văzut prezența universităților românești la târguri internaționale de educație, care crește. Iar noi avem o strategie de internaționalizare la UB și crește numărul de studenți străini. Dar când ai cifre mari – 36.000 de studenți cât avem noi sau 40.000 și ceva ca UBB – atunci, dacă iei numărul de studenți străini, 1000 și ceva cât avem noi, aceasta nu înseamnă foarte mult.”

CItește și:

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București – la egalitate în top 1000, QS World University Rankings 2026 / România, ca medie a rezultatelor, este cel mai slab sistem din Europa, deși trei universități românești avansează în clasamentul internațional și niciuna nu coboară – Analiză QS pentru România

EXCLUSIV Rectorul Marian Preda cere o reformă fundamentală în educație, care să înceapă cu Ministerul și cu finanțarea: Dacă nu acționăm acum, România va fi preluată de radicalii care vor schimba cu toporul, cu furcile, prin revoltă / Pe Daniel David îl susțin cu solidaritate în viitorul guvern unde premier sper să fie Bolojan

ANALIZĂ Cele mai multe instituții care acum 14 ani erau identificate, independent, ca universități de educație se declară acum universități de educație și cercetare sau de cercetare avansată, deși numărul absolvenților de masterat, doctorat și studii postuniversitare s-a prăbușit

Daniel David: Ne întrebăm de ce marile universități istorice din țară – București, Babeș-Bolyai din Cluj, Cuza – de ce nu sunt în top 500, în top 600? Unde sunt? Nu sunt performante? / România are rezultate de top, dar nu prin universități, ci prin mediul academic, trebuie să încurajăm concentrările academice

Noile legi pentru învățământul superior au făcut „prea puțin!” / Pentru ca România să revină în topuri de tip Shanghai, e nevoie de „resurse majore pentru concentrări academice” și universități „cu adevărat comprehensive”, iar asta „nu apare ca angajament explicit” – Rectorul UBB, Daniel David, despre absența României din Shanghai Ranking pentru al doilea an consecutiv

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500