Măsurile din lege care diluează autoritatea CNATDCU în cazul doctoratelor, puse în aplicare prin noul Regulament de funcționare a  forul responsabil cu atestarea titlurilor universitare – proiect / Consiliul va propune în șase luni un Ghid național privind redactarea tezelor de doctorat

Prevederile din noua Lege a învățământului superior ce diluează atribuțiile avute în cazul tezelor de doctorat de CNATDCU sunt pe punctul de a intra efectiv în vigoare prin proiectul noului Regulament de organizare și funcționare a acestui for, document pus în consultare publică de Ministerul Educației. Același Regulament, ce descrie atribuțiile instituției conform noilor norme legale, prevede că aceasta va trebui să propună un Ghid național privind redactarea tezelor de doctorat.

Proiectul de Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) păstrează o mare parte dintre prevederile regulamentului aflat în vigoare din 2020 , dar introduce modificări acolo unde intervine noua Lege 199/2023 a învățământului superior.

• Între altele, acestea țin cont de diminuarea rolului CNATDCU în cazul verificării doctoratelor, de noua împărțire a atribuțiilor între consiliile responsabile cu cercetarea în mediul universitar și cel al cercetării (CNATDCU, CNECSDTI, CNEMU), de dispariția panelurilor prevăzute anterior în cadrul Consiliului.

Documentul reia prevederile din Lege care subordonează CNATDCU de Ministerul Educației – până acum, for ce activa cu o autonomie considerabilă. Astfel, potrivit proiectului, „activitatea CNATDCU, în condiţiile legii, este coordonată de direcția generală care gestionează învățământul superior din cadrul Ministerului Educației”.

Noile atribuții CNATDCU

Conform Regulamentului de până acum, bazat pe vechea Lege a educației din 2011, CNATDCU avea printre atribuții posibilitatea de a analiza și decide asupra sesizărilor privind plagiatul sau alte abateri de la standardele de etică profesională. Consiliul putea, totodată, să atribuțiile de evaluare pentru dosarele de doctor. Pe de altă parte, același for era cel evalua dosarele pentru gradele de cercetător științific.

După ce, prin lege, aceste atribuții au trecut în mare parte la universități (în cazul eticii) sau la alte organisme, CNATDCU va avea, potrivit proiectului de Regulament de organizare și funcționare, o serie de atribuții modificate – situație ce se reflectă și în atribuțiile Consiliului General. Noile atribuții ale CNATDCU, potrivit proiectului:  

„ART. 14 CNATDCU are, în principal, următoarele atribuţii:

a) propune standardele minimale naţionale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferenţiar şi profesor din învăţământul superior, a atestatului de abilitare, precum şi a diplomei de doctor. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNATDCU;

b) analizează procedura administrativă desfăşurată la nivelul instituţiei de învăţământ superior privind acordarea atestatului de abilitare;

c) analizează procedura administrativă desfăşurată la nivelul instituţiei de învăţământ superior privind acordarea diplomei de doctor;

d) analizează dosarele privind recunoașterea diplomelor de doctor obținute în străinătate;

e) verifică, pe baza unei sesizări sau a unui plan de verificare, respectarea standardelor minimale şi a procedurii administrative în cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor din învăţământul superior, precum şi a acordării atestatului de abilitare, finalizate cu cel mult 3 ani înainte de sesizare sau de decizia de efectuare a verificării;

f) prezintă anual Ministerului Educaţiei un raport privind activităţile desfăşurate şi propunerile de măsuri de îmbunătăţire;

g) elaborează Ghidul național privind redactarea tezelor de doctorat;

h) se pronunță asupra contestațiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor de etică universitară din cadrul instituțiilor de învățământ superior, pentru soluționarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică și deontologie universitară în obținerea documentelor și titlurilor universitare;

i) propune ministrului educației, pe baza unui raport întocmit ca urmare a constatării abaterilor de la normele de etică și deontologie universitară, aplicarea uneia sau a mai multora dintre măsurile prevăzute la art. 174 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare;

j) elaborează Regulamentul de ordine interioară;

k) alte atribuţii stabilite conform legii”.

O atribuție nouă pe care o are CNATDCU în privința doctoratelor este aceea a elaborării unui ghid privind redactarea acestuia (punctul g din lista de mai sus), detaliat la Art. 50 din proiect:

• „ART. 50 – În termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, CNATDCU propune spre aprobare ministrului educației Ghidul național privind redactarea tezelor de doctorat”.

Noi reguli pentru membri CNATDCU

Dacă, până acum în CNATDCU puteau fi membre cadre didactice și cercetători, noul Regulament limitează posibilitatea de a fi membru doar la primele, la reprezentanții Academiei Române sau ai unor instituții de cultură:

• „ART. 3 (1) Membrii CNATDCU sunt personalități de prestigiu academic și științific, cultural și moral, recunoscute pe plan național/internațional, numite prin ordin al ministrului educației pentru un mandat de 4 ani.
• (2) Pot fi membri ai CNATDCU cadre didactice, având cel puţin funcţia didactică de conferențiar ori echivalentă obţinută în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură, care dețin atestatul de abilitare și/sau calitatea de conducător de doctorat.”

Regulamentul de până acum enunța principii pentru organizarea și funcționarea CNATDCU. Proiectul noului regulament enunță principii pentru selecția membrilor, pentru care se dorește „evitarea” incompatibităților, a conflictelor de interese și a imixtiunilor politice. Astfel:

„ART. 5 Principiile care stau la baza selecției membrilor CNATDCU sunt următoarele:

a) asigurarea transparenței;

b) evitarea incompatibilităților și a conflictelor de interese, inclusiv a imixtiunii factorului politic;

c) asigurarea reprezentativității profesionale și instituționale”.

În ceea ce privește conflictele de interese, pe lângă regulile de până acum (legături de rudenie, beneficii obținute de la persoana evaluată) apare și cazul analizei unei situații legate de instituția de care aparține membrul CNATDCU. 

Potrivit Art. 6 din proiectul noului Regulament:

„(3) Se află în situaţia de conflict de interese, persoana implicată în procedura de evaluare, însituaţia existenţei unui interes personal, în cazurile în care (…):

• b) participă în calitatea de membru CNATDCU la analizarea unei situaţii care are legătură cu instituţia din care face parte ca membru al comunităţii universitare;(…)”

Panelurile existente în forma de organizare de până acum a CNATDCU dispar, drept urmare dispar și prevederile din Regulament privind structura acestora. Pe de altă parte, este introdus un nou cvorum pentru deciziile din structurile CNATDCU. Dacă., până acum, era nevoie de sprijinul a două treimi din numărul total al membrilor cu drept de vot, acum, cvorumul necesar este de jumătate plus unu:

• „ART. 7 (3) Cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor în cadrul structurilor CNATDCU este de jumătate plus unu din numărul total al membrilor cu drept de vot, dacă metodologiile specifice de lucru nu prevăd altfel.”

O altă prevedere nouă este aceea că membrii comisiilor de lucru trebuie selectați dintr-un Registru de experți CNATDCU, aprobat prin ordin al ministrului Educației. 

• „Art. 10 (2) Membrii comisiilor de lucru prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt selectați din Registrul de experți CNATDCU, aprobat prin ordin al ministrului educației.
• (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care în Registrul de experți CNATDCU nu sunt membri experți în domeniul/domeniile științifice pentru care se constituie comisia de lucru sau aceștia se află în stare de incompatibilitate conform art. 6, în comisiile de lucru pot fi numiți experți externi pe durată determinată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea preşedintelui CNATDCU”.

Alte schimbări propuse de noul regulament:

• Consiliul General CNATDCU va avea o componență considerabil mai mare ca până acum – 41, inclusiv reprezentanți ai sindicatelor și studenților (detalii despre propunerile privind Consiliul General – aici)
• Comisiile de specialitate vor avea un singur vicepreședinte (Art. 13), nu unul sau doi, ca până acum
• Încetarea calității de membru CNATDCU înainte de terminarea mandatului poate interveni și în cazul inactivității timp de peste 6 luni, dar și în cazul aparițiilor unor situații de incompatibilitate
• Prevederi privind la dosarele aflate acum pe masa CNATDCU: „ART. 52 – Dosarele aflate în curs de soluționare la data încetării mandatului CNATDCU 2020-2024, precum și dosarele în care susținerea publică a tezei se realizează înainte de începerea anului universitar 2024-2025 sunt analizate cu respectarea procedurilor legale în vigoare la data susținerii.”

Proiectul de ordin privind noul Regulament de organizare și funcționare CNATDCU:

Foto © Stevanovicigor | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Academicianul Mircea Dumitru – propus la conducerea Consiliului responsabil cu atestarea titlurilor universitare, CNATDCU, pentru mandatul 2024-2028 / Alți trei membri ai Academiei Române – Marius Andruh, Dumitru Murariu și Nicolae Zamfir – propuși vicepreședinți