Matematica la Evaluarea Națională 2019. Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, inutile în viața de zi cu zi

Și a fost EN matematică 2019… Acum, că am scăpat cu toții, elevi, părinți, profesori, de febra acestei probe, putem face o analiză “la rece” a subiectului, scrie profesorul de matematică Sorin Borodi într-un editorial pentru Edupedu.ro.

Personal, apreciez la 5,11 coeficientul mediu de dificultate al acestui subiect. Pentru comparație, în 2018 a fost 5,05. La simularea din martie 2019 a fost 5,5. Aşadar, diferențe nesemnificative, care se încadrează în marja de eroare inerentă unei astfel de aprecieri.

Subiect fad, cu cerințe ce nu vizează deloc sau aproape deloc realitatea, concretul. Mai precis, din cei 18 itemi, la I.6 avem o diagramă în care sunt înregistrate niște temperaturi între orele 11-19 (sic!) şi la III.1 un trapez căruia i s-a spus “teren” şi atât. Aşadar, la atât se reduce aplicabilitatea în viața reală a cunoştințelor dobândite la matematică. Se continuă astfel seria subiectelor cu conținut supărător de abstract, pentru a confirma că matematica pe care elevul a învățat-o în şcoală este o minunată gimnastică a minții, o frumusețe a spiritului uman, dar… inutilă în viața de zi cu zi.

Ştiu, mulți vor spune sau deja au spus că au fost probleme frumoase… Dar această frumusețe poate fi apreciată de… cât la sută din elevi? 1? Nu s-ar găsi nişte cerințe care să evalueze aceleaşi conținuturi ale programei, dar care pentru elev să însemne ceva concret? Şi nu mă gândesc la Mioara care are 437 de bile sau la veşnicul călător ce parcurge un drum în trei zile… Da, s-ar găsi, ar fi suficient să scoatem nasul din auxiliare şi să privim pe geam. Poate îl vom zări pe copilul din vecini care tocmai a venit de la farmacia veterinară cu un antiparazitar pentru motan. Şi în prospect scrie ceva legat de cantitățile ce tebuie administrate. Motanul e în suferință, dar copilul calculează doar numărul acela impar din mulțimea A. Sau vom asista la discuția unor locatari care vor să izoleze planşeul imobilului, iar contribuția să fie în funcție de numărul de camere ale fiecărui apartament. Parcă unul îşi aminteşte de ceva cu “k”, dar tardiv, cearta e deja în toi. Sau poate surprindem discuția de la magazin, unde patronul trebuie să amplaseze o rampă pentru accesul persoanelor cu handicap, iar unghiul de înclinare nu are voie să depăşească 10 grade. Aaa, deci nu e 30, 45 sau 60 grade? Adio rampă! Am putea chiar să-i oferim un ajutor lui Andrei, care încearcă să vadă dacă dulapul achiziționat, cu dimensiuni 2 m, 0,5 m, 1,5 m încape pe uşa de la apartament, cu dimensiunile… Deja a zgâriat pereții, el ştia doar aria laterală a unei prisme. Şi exemplele ar putea continua cu milioanele. Doar că trebuie găsite, luate din viața reală şi ambalate într-o formă adecvată unui examen.

Şi încă ceva: fac referire aici la acele conținuturi pe care nu le abordează nici fizica, nici chimia sau biologia, idee de către mulți vehiculată, ca o scuză parcă.

Ce se mai poate constata este gradul înalt, supărător de înalt, de repetabilitate a itemilor de la un an la altul. Nu am înțeles niciodată care e rațiunea… De ce trebuie întotdeauna II.4 să fie problemă cu funcție? Sau la II.5 o expresie… Nu înțeleg ce se încurajează cu această abordare. Dar simt că nimic în spiritul matematicii.

Aş mai adăuga ceva extrem de dezamăgitor referitor la barem: Domnilor din CNEE, acesta nu este barem. E doar o ciornă de barem. Este inutilizabil, profesorii din centrele de corectare trebuie să elaboreze un barem adevărat, defalcat pe paşi de rezolvare. Dar fiecare va face după cum… îi va fi inspirația de moment. Mă refer la cea mai mare parte a itemilor de la subiectele II şi III. Cum poți pune 2, 3 sau 4 astfel de paşi într-un singur “calup” pe care să-l apreciezi la 2 sau 3 puncte? S-a făcut economie de spațiu? Era suficient loc pe a doua pagină pentru elaborarea unui barem conform principiilor docimologiei.

Rezultatele, la nivel național, nu vor fi strălucite. La simularea din martie, procentul de note peste 5 a fost de 36%. Acum probabil acest procent se va apropia de 50%. Au învățat mai mult elevii după simulare? Nu. Doar că mulți dintre cei slabi şi foarte slabi nu au mai ajuns la EN. Din două motive: corigență sau pur şi simplu neprezentare. Pe aceşti elevi, scamatorii din MEN îi pun într-un joben… de unde nu mai apar. E o tactică ce ține de imagine, trebuie să-i înțelegem şi pe cei din MEN. Pentru că spui MEN, spui ministru. Şi dacă spui ministru, deja spui partid. Şi domnilor, din acest moment nu ne permitem nicio slăbire a imaginii, să fie clar. Cu unii, probabil tactica reuşeşte.

Dincolo de cifre, statistici şi pronosticuri, motanul vecinilor a rămas în suferință. Dar copilul din vecini a calculat media geometrică a numerelor a şi b…

Sorin Borodi este profesor de matematică la Liceul Teoretic ”Al. Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj. 

FOTO: sorinborodi.ro

Total
485
Shares
15 comentarii
  1. Subiectele au fost bune, în sensul ca permite departajarea elevilor care au muncit și nu se bazează numai pe… noroc.
    Iar domnul Borodi, cauta nod în papura.
    Sa afle și dumnealui ca matematica dezvolta gabdirea algoritmica. Acest tip de gândire le va folosi viitorilor adulți, indiferent ce profesie vor îmbrățișa.

  2. Subiectele de la I au fost de clasa sa a IV-a, cu excepția problemei cu tetraedrul. Baremele nu reflecta rezolvarea integrala a exercițiilor! Au fost concepute de la f simplu, la greu.La română a fost bine formulată cerința.., o întâmplare în timpul lecturii.. ”, dar,, Cine să fie subiectul întâmplării? i-aș intreba, creativitatea elevilor s-ar fi putut observa și într-o altfel de compunere ! Eu cred că totul se elaborează cu mintea înghețată! E o mare prostie să nu lași candidatul să plece cu foaia de subiecte, ce D-zeu poate frauda, atâta timp cât și-a predat lucrarea?! Și așa se întâmplă la toate examenele?! D-lor din CNEE, dvs. ce fel de examene ați promovat, când ați promovat?! Îmi plac sălile supravegheate,,, fură mult elevii ”, săracii, vai de viitorul lor!!! În alte locuri camere de supraveghere .. pt a dobori corupția! etc……

    1. Si daca copilul nu doreste sa urmeze matematica? Il omoram ca nu poate rezolva aberatiile de probleme? Cu toata matematica mea, un teren de fotbal nu poate avea forma unui trapez niciodata.

      1. Atunci merge la uman. Cu 9 si ceva la romana si 6 la matematica (pentru ca la ce subiecte se dau e cam jenant sa nu iei 6) si cu inevitabila medie pe 5-8 care contine vreo 10 materii care n-au nicio legatura cu matematica, iese in jur de 8. Ori 8 e o medie decenta pentru o sectie de uman dat fiind ca restul se bat pe mate-info.

    2. (1) Nu cred că d-l Sorin Borodi va afla ceva din postarea dvs. Păcat că nu ați aflat dvs. ceva din postarea dumnealui! Bazată pe multă pricepere, foarte multe studii și o extrem de serioasă bază de date în domeniu!

      (2) Matematica dezvoltă … aritmetica dezvoltă … adevărat. Cu condiția să facem matematică în gimnaziu (și aritmetică în primară). ARTImetica nu dezvoltă probabil nimic, putem însă discuta despre ce strică. Elevii noștri au parte de mult prea multă ARTImetică… li se strică GÂBDirea… și RĂNDarea … algoritmică și euristică deopotrivă…

  3. Consider ca subiectul la matematica a fost destul de bine făcut, ca și baremul. Probabil deranjează minciuna cu care profesorii(gen borodi) ii inoculeaza pe copii, ca pot lua note mari fără sa muncească. Notele între 5-7, care vor fi majoritare, ii deranjează rău pe acești profesori și atunci încă o minciuna – nu sunt subiectele și baremele bune! Acum, nici borodi nu e o valoare în matematica noastră, cred ca trebuie ascultați alții, Gologan, Enescu, Nicusor Dan….. Profesorii, ca B. obținuse – ea o democratizare fantastica, fără munca, elevii luau note mari… Cred ca trebuie continuat în maniera subiectelor de acum pentru a exista o ierarhie reala, nu minciuna creata de profesorii slab pregătiți și fără chef de matematica adevărată pe seama elevilor….

  4. oare de ce nu se sesizeaza nimeni ca figura de la ultimul subiect de matematica e diferita in pe formularul in limba romana fata de cel in germana?in romana e prisma in germana e paralelipiped . Formula de calcul a volumului e diferita chiar daca se ajunge la acelasi rezultat. Cu totii stim ca se puncteaza fiecare pas de lucru, respectiv :formula. Ar trebui sa se ia in considerare ambele formule ca si corecte. Personal nu inteleg de ce s-a facut o asemenea greseala din moment ce in ambele limbi figura se numeste PRISMA

  5. Ati pierdut din vedere ca madame ministra, abramburita de un secol, are nevoie de masă de manevra pt “profesionalele” ei.

  6. Nu cred ca va putea ajuta motanul daca nu stie sa calculeze niste procente si intr-o probleme “abstacta”. Intrebati-i si pe copii – urasc problemele “aplicate in viata cotidiana”. Sunt fortate, dar PISA, alea, alea… Cred ca e mai bine fara.
    Noi inca avem avantajul unor informaticieni f buni care sunt produsul unei scoli de mate bune (ma rog, atat cat mai e). Cand vom incepe sa schimbam programa si la mate si sa ne rezumam la cat creste inaltimea apei intr-un cub cand introducem un corp…., in zece ani se va simti efectul si va fi urat,
    In rest, de acord cu dumneavostra. Subiecte previzibile care nu ofera o baza corecta de departajate. Aia e problema de geometrie in spatiu? Care e partea “de spatiu” din ea? Un volum si un unghi banal de 0,1 pct….- restul rezolvarii e, in fapt, geometrie plana….
    Baremul, cum spuneti, penibil (nu se considera cunoscut ca intr-un trapez isoscel OA=OB??? – trebuie sa demonstram simplitati d-astea?)
    Apoi, de ce nu se vorbeste si cu elevii buni – ce spun ei despre timpul avut la dispozitie?. Le ramane macar un sfert de ora ca sa revada lucrarea sau trebuie sa rezolve rapid, sa fuga pe prima idee de rezolvare care le vine, stresati sa nu aiba vreo chestie mai ciudata in redactare ca, aoleu, sa nu fie considerata semn… Daca ar fi cineva interesat, ar afla ca nu au timp suficient timp pentru redactare. Totul e la limita. Si vorbesc de elevii cu note peste 9,50.
    Despre dificultate… N-am inteles niciodata de ce trebuie sa avem mii de elevi care iau peste 9. De ce nu putem stii din note cine e olimpic, cine stie bine dar nu la nivel de olimpiada judeteana s.a.m.d? Adica de ce nu se vrea o departajare adevarata? Pe cine supara daca prima medie de intrare intr-un liceu bun este 9.30, de ex. Chiar trebuie sa le dam impresia ca sunt de 10 cand stiu si ei ca nu sunt?
    Una peste alta, hai sa nu stricam si ce mai e bun (deja s-a stricat mult) doar pentru ca pentru ca unii profesori nu gasesc metode prin care sa faca materia de inteles. Hai sa ne preocupam sa producem profesori adevarati, pentru ca aici e problema, nu la copii – ei sunt receptivi si, chiar daca sunt mai agitati, sunt inteligenti 🙂

    1. “Apoi, de ce nu se vorbeste si cu elevii buni – ce spun ei despre timpul avut la dispozitie?. Le ramane macar un sfert de ora ca sa revada lucrarea sau trebuie sa rezolve rapid, sa fuga pe prima idee de rezolvare care le vine, stresati sa nu aiba vreo chestie mai ciudata in redactare ca, aoleu, sa nu fie considerata semn… Daca ar fi cineva interesat, ar afla ca nu au timp suficient timp pentru redactare. Totul e la limita. Si vorbesc de elevii cu note peste 9,50”

      Da, asta e și părerea mea….

  7. Un comentariu trist de adevarat. Scoala romaneasca are super-rezultate in marile orase la anumite scoli. Faceti o vizita in scolile de cartier si vedeti copii care nu pot sa-si scie numele in clasa 5.6.7……

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Doru Căstăian, despre învățarea de profunzime și cea de suprafață: Dragi părinți, nu vă amăgiți că manipularea unei tablete înseamnă precocitate. Faceți-vă timp să discutați cu copiii, să le răspundeți serios la întrebări

Învățarea superficială este învățarea care “se adresează procesării de nivel inferior (de pildă, memorarea și reamintirea unor factori, acceptarea pasivă a unor informații, ignorarea tiparelor sau cauzalităților profunde) care nu…
Vezi articolul