„Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, este mesajul transmis sindicatelor de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în conferința de presă de după negocierile de joi, 20 august, de la Palatul Cotroceni privind noua lege a salarizării.
Ministrul spune că au fost testate inclusiv scenarii cu majorări mai mari pentru o anumită familie ocupațională, eșalonări ale creșterilor și aplicarea noii grile de la o dată ulterioară celei de 1 ianuarie, însă avertizează că România trebuie să respecte limitele fiscal-bugetare și că o familie ocupațională nu poate fi ridicată peste nivelul rezultat din evaluarea funcțiilor realizată de Banca Mondială.
Ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a declarat joi, 20 august, la Digi24, că a încercat sa adauge bani la sănătate și educație, însă s-a demonstrat din discuții cu Comisia Europeană că nu este posibil.
Liderul Federației „Alma Mater”, Anton Hadăr, a reacționat la declarațiile ministrului Muncii și a susținut că principala greșeală a fost că grila nu a fost construită pornind de la Educație și Sănătate, iar acum este dificil ca banii să fie redistribuiți de la categoriile pentru care au fost stabiliți deja coeficienți mai mari. „Cea mai mare prostie este, repet, că nu s-a început cu noi”, a spus Hadăr.
Tot joi, 20 august, cele trei federații sindicale reprezentative din Educație au transmis o scrisoare deschisă partidelor parlamentare, prin care le cer să susțină, în discuțiile privind noua lege a salarizării, grilele propuse de reprezentanții profesorilor: „În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”.
Redăm declarațiile ministrului Dragoș Pîslaru:
Ceea ce vreau să înțelegeți este că data trecută, la întâlnirea cu liderii, am primit niște solicitări foarte clare. Pe de o parte, a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice, pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect și să poată să vadă în integralitate cum arată lucrurile pe care le pot prelua în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat, e adevărat, abia astăzi, numai că a fost un proces extrem de complicat cu aceste testări. Al doilea lucru pe care liderii politici l-au cerut a fost legat de zona de acceptabilitate socială și de discuții cu sindicatele, mai ales în două domenii importante, Sănătate și Educație.
Unul dintre lucrurile pe care Ministerul Muncii le-a făcut este să vadă în ce măsură scenariile care au fost puse pe masă sau sugerate de către sindicate sunt fezabile. Discuțiile cu Comisia Europeană, așa cum v-am spus, au fost niște discuții absolut firești, pentru că discutăm de trei condiții fundamentale pentru acest jalon. Prima este cea legată de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară. Cu alte cuvinte, dacă angajamentele României sunt afectate sau nu negativ de acest jalon. Și, din acest punct de vedere, am testat și asta nu este un secret pentru nimeni, eșalonări, am testat posibilitatea ca pentru o familie ocupațională să putem avea niște creșteri mai mari. Am testat ipoteze care țin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioară.
Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate, dacă vreți, doar informal, adică știam preferința Comisiei Europene, au fost testate de data aceasta formal, în sensul de a înțelege dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit în aceste condiții. Și, din acest punct de vedere, cred că este foarte important, ca mesaj pentru zona sindicală, pentru zona de funcționari publici, în general, să înțelegem că există o schimbare de optică importantă în ceea ce privește riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită a ratingului de țară. Și ceea ce este foarte important să înțelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, cât și a Ministerului de Finanțe, evident că riscul acesta de downgrade de rating este cu mult mai mare, dacă vreți, un multiplu mai mare decât doar miza îndeplinirii acestui jalon.
Deci, aici suntem într-o zonă în care trebuie să înțelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de prudență și că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma.
Al doilea element foarte important, pentru că am testat, repet, aceste asumpții, este că, dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupațională în parte și să vedem cine ia mai mult. Este o lege care presupune o echitate transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcțiile de Banca Mondială și care îți creează niște intervale pe nivelul de salarizare. Și atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuțiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupațională peste acest nivel de evaluare, care este transversal în toată administrația.
Cel de-al treilea principiu și pilon despre care am discutat este legat de cum anume și care este mecanismul de control, ca, odată ce această lege este în vigoare, Ministerul de Finanțe, împreună cu Ministerul Muncii, să aibă un mecanism prin care să știi că nu mai ai deviații sau lucruri care se pot întâmpla de la o zi la alta, care să ducă la deviații majore, cum am avut pe Legea 153.
Din perspectiva materialului pe care îl avem acum, față de versiunea de pe 17 iulie, vă pot spune că, iarăși, liderii politici ne-au indicat anumite zone pe care trebuie să le mai consultăm. Am avut întâlniri cu sectorul de Cultură, cu sectorul de Diplomație, cu sectorul de Justiție, adică Ministerul Justiției, Administrație și atunci, practic, în acest moment am fundamentat mai bine sau chiar am îmbunătățit semnificativ anumite componente tehnice care să servească partidelor pentru un proiect mai bine, repet, fundamentat.
În același timp, e foarte important că, în toată această perioadă, am retestat datele în sectorul de Educație, în sectorul de Sănătate, viziunea legată de flexibilitatea pe care să o oferi în funcție de tipul de unități și de specializări. Deci, sunt foarte multe lucruri pe care am reușit, într-un interval, iată, de o lună de zile, să le punem cap la cap, astfel încât partidele să aibă o decizie informată și, în același timp, fundamentată pe realitățile din toate aceste sectoare ale administrației publice.
Ceea ce este foarte important de subliniat din nou este că, acum, proiectul fiind prezentat partidelor, este o perioadă în care decizia finală va fi aceea de a ridica un proiect și a-l duce în Parlament și, din acest punct de vedere, comentariile pe care le voi face în spațiul public vor fi extrem de discrete cu privire la acest conținut, pentru că, până la urmă, decizia este a partidelor, iar Ministerul Muncii a asigurat doar acest secretariat tehnic, în care a fundamentat, a testat ipoteze, a avut feedback și a pus toate aceste informații pe masă. Cam aici suntem în momentul de față și ceea ce cred că este foarte important e să ne uităm la obiectivul de a avea o lege de salarizare unitară, o lege care, până la urmă, să aducă acea echitate de care spuneam și să aducă și banii, evident, din jalonul din PNRR, care nu sunt o sumă deloc de neglijat, 770 de milioane de euro.
