Ministrul Educației, Mihai Dimian, a anunțat luni seară, în ajunul primei probe a concursului de directori, că susține limitarea numărului de prelungiri ale mandatelor interimare în funcțiile de conducere. Într-o postare pe Facebook, ministrul mai spune că „prelungirea repetată a unui interimat menține incertitudinea și afectează stabilitatea și predictibilitatea necesare unui management educațional performant”. Ministrul menționează că „acest principiu ar trebui să se aplice și conducerii inspectoratelor”.
- Edupedu.ro documentează de ani de zile ceea ce am numit Pixiada. Mandatele inspectorilor școlari generali au expirat în 2021. De atunci, patru miniștri au refuzat să organizeze altul, fiecare cu altă scuză și toți cu același rezultat. În locul concursului funcționează un lanț de pixuri: ministrul numește șefii inspectoratelor, aceștia își numesc inspectorii, inspectorii numesc directorii de școală.
- Cel mai recent caz de impact major, cu o situație nemaiîntîlnită: Inspectoratul Școlar Județean Buzău a suspendat concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile județului, sesiunea august-decembrie 2026, potrivit unui anunț publicat luni, 12 octombrie.
Cu mai puțin de o zi înainte de prima probă a concursului național de directori, ministrul Educației spune că susține o limitare a numărului de prelungiri ale mandatelor interimare în funcțiile de conducere, iar cei care nu candidează nici la a doua sesiune de concurs să nu mai poată fi numiți prin prelungirea mandatului.
„Consider că ocuparea funcțiilor de conducere prin concurs trebuie să fie regula. Interimatul este o soluție pe termen scurt, iar prelungirea sa repetată menține incertitudinea și afectează stabilitatea și predictibilitatea necesare unui management educațional performant.
Din punctul meu de vedere, cei care ocupă interimar aceste funcții și nu participă nici la a doua sesiune de concurs nu ar trebui să mai beneficieze de prelungirea mandatului. Susțin, de asemenea, limitarea numărului de prelungiri ale mandatelor interimare în funcțiile de conducere.
Acest principiu ar trebui să se aplice atât în unitățile de învățământ, cât și la nivelul conducerii inspectoratelor„, scrie Dimian pe Facebook.
Mihai Dimian face din nou referire la metodologia privind concursul de inspectori însă nu precizează că este vorba despre inspectorii școlari, nu concursul pentru inspectori generali, amânat de ani de zile.
„În acest mandat, am aprobat și metodologia de concurs pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar, inclusiv din viitoarele Direcții județene de învățământ preuniversitar și din Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar.
Reorganizarea inspectoratelor este prevăzută la art. 116 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Aplicarea acestei prevederi a fost amânată succesiv: prin OUG nr. 115/2023 până la începutul anului școlar 2025–2026, prin OUG nr. 156/2024 până la începutul anului școlar 2026–2027, iar prin Legea nr. 141/2025 până la începutul anului școlar 2027–2028.
Prin urmare, potrivit termenului legal actual, reorganizarea este prevăzută pentru septembrie 2027, iar concursurile pentru inspectorii școlari din noile direcții vor putea fi organizate în acest cadru. Metodologia este deja aprobată”, spune Dimian.
Informații de context
Toți inspectorii din inspectoratele școlare județene sunt numiți politic. Edupedu.ro a scris an de an despre acest fenomen al „Pixiadei”. Oamenii sunt detașați ani la rând în inspectorate „în interesul învățământului” de către inspectorii școlari generali, oameni politici numiți în funcții de Ministrul Educației, în lipsa unui concurs pe post profesionist și transparent. Potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar, „toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în contextul reorganizării prevăzute de Legea învățământului preuniversitar”. Este vorba despre peste 1.100 de persoane în cele 42 de ISJ-uri.
Și unii directori de școli sunt numiți politic la rândul lor de inspectorii generali. Cel mai recent caz fără precedent este cel din ISJ Buzău, unde cu o zi înainte de începerea concursului de directori ISJ a suspendat concursul la nivelul județului după o decizie a instanței care a desființat constituirea CA-ului ISJ.
Pe 8 octombrie, Tribunalul Buzău a admis cererea directoarei Școlii Gimnaziale „Pamfil Georgian” Gura Teghii, Elena Carmen Popescu. Instanța a suspendat decizia prin care noua conducere a ISJ Buzău reorganizase, pe 2 septembrie, Consiliul de administrație al Inspectoratului, precum și toate hotărârile adoptate de acesta. Hotărârea este executorie, dar poate fi atacată cu recurs, iar Inspectoratul a anunțat că va face recurs.
Consiliul de administrație al ISJ Buzău a fost reorganizat a doua zi după ce ministrul Educației, Mihai Dimian, a numit noua conducere a Inspectoratului, prin detașare în interesul învățământului, începând cu 1 septembrie. În cinci săptămâni, Consiliul a adoptat șase hotărâri, între care schimbarea conducerii a șapte școli pe 4 septembrie, ultima zi lucrătoare înainte de începerea cursurilor.
Concursul de directori începe marți, 13 octombrie. Peste 7.000 de candidați au dosarele validate la concursul pentru funcțiile de director și director adjunct din școlile de stat, însă situația diferă considerabil de la un județ la altul.
Metodologia despre care vorbește ministrul este pentru funcțiile de inspector școlar din viitoarele Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP), structuri a căror înființare a fost amânată până la începutul anului școlar 2027-2028. Acel document nu vizează șefii de instituții, actualii inspectori școlar generali și inspectori școlar generali adjuncți.
Metodologia nu vizează însă funcțiile de inspector școlar general. Documentul publicat în consultare publică pe 15 iunie 2026 este intitulat „Ordin privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, precum și de evaluare a inspectorilor școlari”.
Proiectul reglementează ocuparea funcțiilor de inspector școlar din viitoarele DJIP și DMBIP și nu stabilește procedura pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general.
Mai mult, structurile pentru care este elaborată metodologia nu vor funcționa în perioada imediat următoare. Prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, aplicarea prevederilor referitoare la Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar a fost amânată.
Articolul XLIII alin. (1) lit. c) prevede că „prevederile art. 116-119 se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028”.
Articolele 116-119 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 reglementează organizarea și funcționarea Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar și a Direcției Municipiului București de Învățământ Preuniversitar.
Reamintim că Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a prevăzut încă din momentul adoptării sale înlocuirea inspectoratelor școlare cu direcțiile județene de învățământ și ocuparea funcțiilor prin concurs, însă termenele de aplicare au fost amânate succesiv prin acte normative adoptate ulterior.
