Metodologie de predare în învățământul primar simultan, lansată de World Vision România, după un an de pilotare în mediul rural / Aceasta include variante de orar, modele de planificare calendaristică și de proiectare a unei unități tematice și strategii didactice

O metodologie de predare în învățământul simultan primar a fost lansată de World Vision Româia, după ce a fost pilotată timp de un an în 22 de școli din mediul rural, au transmis reprezentanții instituției într-un comunicat. Aceasta conține, printre altele, variante de orar, modele de planificare calendaristică și de proiectare a unei unități tematice și strategii didactice.

„Metodologia a fost dezvoltată ca răspuns la nevoile reale identificate în urma studiului realizat în 2024 de World Vision România, care a relevat că peste 20% dintre elevii din mediul rural învață în clase simultane, iar 56% dintre profesori declară că nu au beneficiat niciodată de pregătire pentru predarea în acest sistem”, se arată în comunicatul organizației.

• Recent, și ministrul Daniel David a invocat lipsa unor programe de formare în acest sens pentru profesori, după cum a semnalat Edupedu.ro. „Va trebui să ne antrenăm profesorii să predea bine în învățământul simultan”, a declarat acesta.

Amintim că directorul World Vision România este Mihaela Loredana Nabăr, consilier onorific al ministrului.

Metodologia include indicații despre cum trebuie constituit orarul pentru învățământul simultan. Cei trei pași care trebuie urmați sunt, potrivit metodologiei:

• Pasul 1: „Se citește cu atenție Planul-cadru în vigoare, urmărind nr. de ore necesar de la fiecare arie curriculară și disciplină, la clasele din care este alcătuit colectivul”;
• Pasul 2: „Se reflectează la cercetările privind curba de efort a copiilor

În cursul unei săptămâni, luni și vineri sunt zilele cu capacitatea de învățare redusă; la fel este și prima oră a dimineții (ora 8.00).

9:00-11:00 este perioada cu cea mai mare productivitate a învățării pentru cei mici, după care se constată o scădere treptată a atenției (instalându-se oboseala, plictiseala și chiar starea de somnolență).

Se poate vorbi de reduceri importante ale capacității de învățare la finalul anului sau spre finalul modulelor.”

• Pasul 3: „Se construiește orarul în paralele, la toate clasele din care este constituit colectivul (nu separat)”.

Profesorii pot aloca un anumit număr de ore pentru a lucra separat cu elevii, mai sugerează reprezentanții organizației, atât timp cât copiii nu sunt condiționați de transportul cu un microbuz și sala de clasă este liberă.

Exemplele de orare care se regăsesc în metodologie, și care pot fi consultate mai jos în articol, cuprind discipline în care fie „se formează competențe specifice asemănătoare, în progresie mică, fie care să asigure posibilități de alternare a muncii directe a învățătorului cu o clasă, în paralel cu acitivitatea independentă a elevilor la cealaltă clasă”.

Pentru clasele pregătitoare, I și a II-a, disciplinele alese sunt Dezvoltare personală, Comunicare în limba română, Educație fizică și sport, Limba Franceză, Religie, Matematică și explorarea mediului și Muzică și mișcare.

Pentru clasele a III-a și a IV-a, disciplinele propuse sunt Limba și literatura română, Matematică, Educație fizică și sport, Limba engleză, Educație civică, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice, Joc și mișcare, Științe ale naturii și Religie.

În ceea ce privește planificarea calendaristică, membrii World Vision recomandă ca profesorii să țină respecte următorii pași:

• Pasul 1: „Se citesc programele specifice fiecărei clase și se identifică posibile conexiuni în formarea competențelor specifice”;
• Pasul 2: „Se stabilesc subiectele/temele de interes pentru copii, la finalul anului școlar pentru anul școlar următor, pentru o învățare cu sens. Acestea se organizează su umbrele tematice mai largi, care să răspundă la curiozitatea și întrebările lor”;
• Pasul 3: „Se caută resurse variate de învățare, relevante și atractive. Manualele nu sunt resurse unice de învățare. Se identifică resurse care să se potrivească cu profilul generațiilor actuale (despre care am vorbit în paginile anterioare)”;
• Pasul 4: „Se realizează planificarea și proiectarea în paralele, subiectul/tema de interes fiind firul călăuzitor”.

În plus, li se recomandă profesorilor să pregătească mai multe activități pentru copii. Este vorba despre proiecte precum „caleidoscopul meseriilor”, „brățara prieteniei”, „jucării muzicale” și „animale marine”.

DOCUMENT Exemple de orare pentru învățământul primar simultan – Metodologie World Vision România

DOCUMENT Exemplu de planificare calendaristică pentru învățământul simultan primar, clasele a III-a și a IV-a – Metodologie World Vision România

DOCUMENT Metodologie de predare în clase simultane – World Vision România

Despre învățământul simultan

Aproximativ 97.000 de copii învață în sistem simultan în România în anul școlar 2023-2024, în clase combinate, afirmă secretarului de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, citat de Euronews România. Deși numărul a scăzut cu aproximativ 13% față de 2021, abandonul școlar în cazul acestor elevi este unul ridicat, de 7,5%, arată un studiu World Vision.

Studiul World Vision arată că 20% dintre elevii din mediul rural învață în sistem simultan. Motivele țin de demografia scăzută, de lipsa spațiului și a profesorilor. Abandonul școlar ajunge până la 7,5% în cazul acestor elevi.

Studiul amintit mai arată că:

• 15% dintre profesorii din România predau în sistem simultan;
• 59% dintre acești profesori spun că nu au materiale didactice;
• 56% afirmă că au probleme cu transportul până la școală.

Reprezentanții Ministerului Educației afirmă că au fost luate măsuri, iar numărul elevilor care învață în sistem simultan a început să scadă, de la 111.000 în 2021, la 97.000 în 2024, ceea se înseamnă o diferență de 14.000 de elevi.

În România, în anul școlar 2021-2022, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învățau în sistemul de învățământ simultan, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.

Informații de context

Premierul Ilie Bolojan a spus că „trebuie să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe„.

Aura Danielescu, șefl al inspectorat școlar Timiș, a criticat public cu argumente, măsurile Guvernului Bolojan în Educație: Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani.

„În rural, doar 3-4% dintre școli scapă de comasări, iar multe clase vor funcționa în regim simultan, mai rău decât pe vremea lui Creangă”, a spus șefa IȘJ.

Un proiect recent prevede ca elevii de clasa a VIII-a fac din nou învățământ simultan, cu alte clase de gimnaziu, în afară de orele de Limba română și Matematică, pe care le fac separat.

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat în timpul mandatului să învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.

”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Tot Cîmpeanu, în 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.

„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.