VIDEO Mihaela Nabăr, World Vision România: Să transformăm un pic discursurile noastre, de la cheltuială în educație, în cât investim în educație, în a vedea de fapt care sunt prioritățile atunci când vorbim de educație

1.303 vizualizări
Mihaela Nabăr / Foto: Cristian Nistor – Agerpres Foto
„Foarte des auzeam în comunitățile noastre de 30 de ani și parcă din ce în ce mai accentuat că nu educația este cea care contează, ci mai degrabă pilele și relațiile. 78% dintre părinții copiilor noștri și, mai mult de atât, aproape 80% dintre copii ne spuneau cam același lucru, ori iată că nu este așa, este doar o percepție pe care trebuie să o schimbăm și putem s-o schimbăm prin modele”, a declarat Mihaela Nabăr, președinte executiv World Vision România, în cadrul conferinței online „ReConstruiește EdUcația”, organizată miercuri, 8 decembrie, de EduPedu.ro și G4Media. 

Aceasta a vorbit și despre importanța conținutului în educație, pe lângă platformele educaționale: „Haideți să încercăm să-i aducem pe profesori și să-i lăsăm să decidă, dar fiind alături de ei, pentru că am auzit mai devreme povestindu-se despre incapacitate, despre lipsa capacității administrative, despre lipsa skill-urilor profesorilor. (…) Este important să conștientizăm că, da, trebuie să fim împreună și să aducem platformele noastre, și nu doar platforme, pentru că tot auzim de platforme, e vorba și de conținut în educație. Acel conținut este cel ce va crea calitate în educație, astfel încât (…) să putem să povestim despre rezultate bune la o evaluare standardizată”. 

Mihaela Nabăr a explicat cum se pot schimba lucrurile, dacă România investește în educație și a dat ca exemplu rezultatele studiului realizat de către World Vision: „Acest studiu practic ne-a spus pe cifre că orice leu investit în educație generează opt lei sau pentru orice leu investit în educație de către statul român, statul va primi înapoi opt lei. Cred că nu există un motiv mai întemeiat și mai bun de a investi în educație și de a transforma un pic și discursurile noastre, de la cheltuială în educație, cât cheltuim pe educație, în cât investim în educație, de a ne uita încă o dată dacă 2.5% cât România investește acum din PIB în educație sunt suficienți sau nu, în a vedea de fapt care sunt prioritățile atunci când vorbim de educație”.

Intervenția completă, Mihaela Nabăr:

„Fiecare avem platformele noastre. Haideți să încercăm să-i aducem pe profesori și să-i lăsăm să decidă, dar fiind alături de ei, pentru că am auzit mai devreme povestindu-se despre incapacitate, despre lipsa capacității administrative, despre lipsa skill-urilor profesorilor. Noi asistăm la toate acestea. Este important să conștientizăm că, da, trebuie să fim împreună și să aducem platformele noastre, și nu doar platforme, pentru că tot auzim de platforme, e vorba și de conținut în educație. Acel conținut este cel ce va crea calitate în educație, astfel încât (…) să putem să povestim despre rezultate bune la o evaluare standardizată. (…) World Vision România, din toate studiile pe care le are, constată lucrul acesta.

Noi la fiecare semestru analizăm rezultatele copiilor. Rezultatele nu sunt cele pe care ni le-am dori. Comisia Europeană ne spune clar: sunteți codași. Ce facem? Soluția este o platformă sau sunt mai multe platforme adaptate școlilor, este foarte clar, nevoilor școlilor, văzut la nivelul fiecărui copil, de ce au nevoie copiii respectivi (…). Ar trebui să ne uităm și la conținut, pentru că altfel vom asista, repet, la niște evaluări cu rezultate foarte proaste ale copiilor noștri, punând accentul foarte mult pe zona de infrastructură și uitând de fapt ce înseamnă educație.

Unul dintre drepturile extrem de afectate în ultimii ani, în România, este dreptul la educație. De fiecare dată când auzeam această mențiune din partea și a unor decidenții: „investiția în educație nu merită, pentru că… sau merită, dar rezultatele se văd foarte târziu”. Nici nu știu dacă am auzit foarte des despre investiție în educație, cât mai degrabă despre cheltuială în educație. Simțeam că este clar că trebuie să facem ceva și acesta este și motivul pentru care World Vision România acum ceva vreme, în octombrie, a publicat primul studiu din România care face referire la randamentul investiție în educație. De fiecare dată, prin programele și proiectele organizației noastre vedeam cât este de importantă investiția în educație, o vedeam în rezultatele copiilor noștri: și dacă media de absolvire la bac era, spre exemplu, era 56%, copiii noștri erau la 94%, la fel în evaluările naționale. 

Vedeam în rezultatele copiilor noștri, în integrarea lor pe piața muncii, în integrarea lor în societate, pentru că a fi un om educat nu înseamnă doar a ști română și matematică. Acesta este lucrul pe care din nou, noi ca și profesori, societate trebuie să-l schimbăm un pic ca și abordare. Auzind toate aceste lucruri, am considerat că este extrem de important și este datoria noastră, dacă altcineva nu face, să ne uităm despre cât înseamnă un leu investit în educație ca impact al educației și ne așteptăm ca cifrele să arate bine în sensul acesta, adică să vedem și în cifre foarte clare cât ne generează un leu investit în educație, dar nu ne așteptăm că vom vedea un randament de 700% al investiției în educație. (…) 

Acest studiu practic ne-a spus pe cifre că orice leu investit în educație, generează opt lei sau pentru orice leu investit în educație de către statul român, statul va primi înapoi opt lei. Cred că nu există un motiv mai întemeiat și mai bun de a investi în educație și de a transforma un pic și discursurile noastre, de la cheltuială în educație, cât cheltuim pe educație, în cât investim în educație, de a ne uita încă o dată dacă 2.5% cât România investește acum din PIB în educație sunt suficienți sau nu, în a vedea de fapt care sunt prioritățile atunci când vorbim de educație. (…)

Același studiu ne-a spus foarte clar când ne-am uitat la prioritizarea educației că educația este pe penultimul loc în lista priorităților unei persoane. Studiul ne-a mai spus, de asemenea, că fiecare ciclu practic absolvit, ciclul educațional absolvit, ne dublează venitul. Și de ce am vrut să demonstrăm lucrul acesta: pentru că, din nou, foarte des auzeam în comunitățile noastre de 30 de ani și parcă din ce în ce mai accentuat că nu educația este cea care contează, ci mai degrabă pilele și relațiile. 78% dintre părinții copiilor noștri și, mai mult de atât, aproape 80% dintre copii ne spuneau cam același lucru, ori iată că nu este așa, este doar o percepție pe care trebuie să o schimbăm și putem s-o schimbăm prin modele și prin a da un exemplu atunci când vorbim despre prioritizarea educației, despre investiția așa cum ar trebui în educație.

De asemenea, așa cum spuneam, aici putem să observăm și cifrele pe care le generează investiția fiecărui leu în educație, pe fiecare dintre ciclurile școlare și cât anume câștigă o persoană care a trecut prin educație. Și dincolo de toate aceste cifre, practic care ne vorbesc matematic despre venituri, World Vision România a analizat și analizează în fiecare zi comportamentul de fapt din spatele acestor cifre. (…) Mai mult de atât, este adevărat că investiția în educație nu trebuie să se finalizeze niciodată. De aceea, există programe de educație continuă, unde am văzut că România este la coada listei, dacă vorbim de investiție în țările Uniunii Europene. Este clar că avem toate motivele din lume să investim în educație. (…)

Dacă ar fi să ne uităm la cât câștigă statul, dacă în loc de un șomer, ar avea un absolvent de facultate, am vedea că ar câștiga 1.36 milioane de lei. Dacă ar avea un șomer, ar cheltui 90.000 de lei. Practic, statul încasează 1.27 milioane de lei din taxe și impozite de la un salariat cu studii superioare pe toată durata vieții. (…) Investim doar 2.55% din PIB, ori asta înseamnă că nu trebuie să ne mai mire nici numărul analfabeților funcționali din România, nici rata șomajului…”.

__________

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.


2 comments
  1. Exact! Toata lumea isi imagineaza ca bugetul ministerului merge pe salariile profesorilor… O-ho!!! Ar trebui dotate scolile, aduse in prezent, ar trebui stimulati si atrasi studentii performanti sa intre in invatamant… nu cei din coada grupei, care de-abia isi iau examenele si nu ii angajeaza nimeni… , ca sa aiba cine lucra cu dotarile din scoli, ca altfel, si daca se investeste, stau acolo degeaba, iar copiii nostri tot analfabeti functional raman, blindati cu note de la 8 in sus!!! Dar cata vreme la stat se sta… lucreaza 2-3 fraieri si restul boieresc, cata vreme cei din varf sunt doar tinichele goale care rasuna zgomotos, degeaba stigati din ONG-uri, ca strigati in desert! Nu se poate sa nu existe alta solutie sa fie obligati sa porneasca motoarele si in invatamant… nu se poate! Mereu exista o solutie!

  2. Pilele și relațiile au dominat, domină și va domina permanent societatea românească. Realitatea de zi cu zi o dovedește.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Curriculum decis și la nivel local, cu 50% mai multă practică la firme și o jumătate de zi pe săptămână în care copiii de gimnaziu sunt vizitați de antreprenori în școli. Reforma liceului profesional din Franța, în discuții naționale și contestată de sindicatele profesorilor

De la începutul anului școlar 2023-2024, învățământul profesional din Franța va suferi modificări în cadrul unei reforme-obiectiv a președinției și Ministerului Educației din Republică. După reforma liceelor teoretice (sau „generale”,…
Vezi articolul

Firea: Nu văd ca pe o soluţie bună redeschiderea grădiniţelor şi a şcolilor după 15 mai. Copiii, prin natura lor, nu vor putea respecta cu strictele măsurile sanitare şi de distanţare socială

Primarul Capitalei Gabriela Firea nu este de acord cu reînceperea cursurilor, considerând că se pot găsi soluţii pentru încheierea anului şcolar, inclusiv pentru clasele terminale, scrie news.ro. Copiii nu vor…
Vezi articolul