Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava propus ministru al Educației și Cercetării, are un profil mai consistent, ca autor de cercetări, decât alți rectori care au ocupat funcția de ministru al Educației și Cercetării, precum Sorin Cîmpeanu, Daniel Breaz sau Valentin Popa, dar nu atinge nivelul unor predecesori precum Daniel David sau Ecaterina Andronescu. Pe de altă parte, o bună parte din rezultatele sale, așa cum sunt indexate de Google Scholar, se bazează pe cercetări recente, unde este co-autor și care, în bună parte, au fost publicate în jurnale științifice acuzate de comportament prădător.
Editurile/jurnalele prădătoare sunt acelea care favorizează profitul în defavoarea integrității academice, acceptând să publice studii de slabă calitate, cu verificare minimă, fapt pentru care stârnesc critici din partea comunității academice care pledează pentru cercetare relevantă și etică – vezi, între altele, o luare de poziție pe această temă, din 2024, a Asociației Ad-Astra a cercetătorilor români.
- Notă: Publicarea unor articole în jurnale ale unor edituri controversate nu înseamnă automat că acele articole ar fi de slabă calitate sau nu ar avea impact, cu atât mai mult cu cât tema eticii publicațiilor științifice rămâne în zona gri, fără poziții tranșante asumate transparent de cei care acuză nereguli. Dar este semnificativă opțiunea autorilor de a apela la astfel de jurnale pentru a-și face cunoscute cercetările, în condițiile în care, potrivit Ad Astra, o singură astfel de editură concentrază două cincimi din totalul articolelor românești indexate în Web of Science – detalii mai jos.
Impactul cercetării printre rectorii ajunși la Minister în ultimii ani
Potrivit profilului Google Scholar, Mihai Dimian are un indice H (H-index) de 30 și un indice i10 de 68. Acești indici măsoară impactul și productivitatea unui cercetător. Valorile sunt relativ ridicate, comparativ cu mulți dintre cercetătorii vizibili în dezbaterea publică românească sau cu mulți dintre cei care au ocupat postul de ministru al Educației și Cercetării.
- Comparativ, fostul ministru Daniel David are h-index 80, iar i10-index 227, valori considerabil mai mari. Tot valori superioare înregistrează și Ecaterina Andronescu: h-index 61, i10-index 249.
- Pe de altă parte, Sorin Cîmpeanu, alt rector – fost ministru, are h-index 17 și i10-index 23, valori mult mai mici decât în cazul lui Mihai Dimian. Daniel Breaz, rectorul de la Alba Iulia care a ocupat postul de ministru câteva luni, în 2019, are h-index 21 și i10-index 47, de asemenea mai mici. Valentin Popa, fostul rector și șef al lui Mihai Dimian la Suceava, actualmente președinte al senatului universitar, are h-index 27 și i10-index 51.
Co-autor în colective mari, cu cercetări publicate în surse controversate
De notat, însă, că, potrivit Google Scholar, cele mai multe citări au fost acumulate de Mihai Dimian începând din 2021 (3390 citări din totalul de 4836), adică doar în ultimii 5 ani, din care 2 i-a petrecut ca rector.
În acest context, se remarcă articolul cu cele mai multe citări – Global challenges to public health care systems during the COVID-19 pandemic: a review of pandemic measures and problems – cu 1012 citări, adică o treime din totalul celor acumulate în intervalul de timp menționat. În acest articol de tip „review”, într-un domeniu separat de domeniile în care este specializat (inginerie electrică/electronică, fizică, matematică), el este co-autor alături de alți 4 coautori.
- Articolul a fost publicat în „Journal of Personalized Medicine”, editat de Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MDPI). În 2024, compania de analiză Clarivate a întrerupt acoperirea Journal of Personalized Medicine” în Web of Science, pentru o perioadă de 2 ani, din cauză că nu răspunde criteriului privind Relevanța Conținutului, conform un anunț MDPI.
MDPI este editură cu activitate internațională care a stârnit numeroase controverse, de-a lungul anilor, cu privire la calitatea unora dintre publicațiile sale. Dacă o parte dintre acestea sunt considerate legitime și sunt folosite de platformele mari de indexare a cercetărilor, altele sunt incluse la categoria jurnalelor prădătoare de către echipe independente de cercetători, în timp ce alți observatori le tratează cu rezerve (vezi discuții pe această temă aici, aici sau aici).
- Relevant este, din acest punct de vedere, cazul de acum 2 ani al luării de poziție a Asociației Ad Astra a cercetătorilor român cu privire la „fabricile de articole”, precum și răspunsul MDPI de atunci.
- Vezi lista Predatoryjournals.org cu jurnale MDPI incluse în această categorie, inclusiv „Journal of Personalized Medicine”. De notat că Predatoryjournals este o listă independentă, realizată, potrivit propriei prezentări, de cercetători voluntari, dar care nu își dezvăluie identitatea. La rândul său, acest site este atacat și criticat pentru practicile sale, desfășurate sub acoperirea anonimatului, de către editurile pe care le include în listele sale.
Al doilea cel mai citat articol al lui Mihai Dimian (parte dintr-un grup de mai mulți autori) este Alginate: From food industry to biomedical applications and management of metabolic disorders (536 citări) publicat tot de MDPI, dar acesta datează din 2020, înaintea anului 2021 folosit ca referință de Google Scholar.
Al treilea cel mai citat articol, Current challenges for visible light communications usage in vehicle applications: A survey (484 citări) este și mai vechi, din 2017, și este publicat într-o sursă considerată legitimă, IEEE Communications Surveys&Tutorials. Aici este co-autor alături de un alt cercetător.
Al 4-lea se încadrează în intervalul 2021+: Applications of biopolymers for drugs and probiotics delivery () – publicat, din nou, de MDPI în revista Polymers, pe care Predatoryjournals.org o include în lista de publicații prădătoare ale MDPI. Din nou, este co-autor altări de mulți dintre cercetătorii alături de care a semnat articolele legate de bio-medicină menționate anterior.
Dintre articolele recente, următorul clasat, ca număr al citărilor, este The knowns and unknowns of long COVID-19: from mechanisms to therapeutical approaches (79 citări), co-semnat alături de mai mulți alți cercetători și publicat în 2024 de Frontiers Media SA în publicația „Frontiers in immunology”. Aceasta este altă publicație considerată de Predatoryjournals.org drept „jurnal prădător” și al cărei editor este privit cu circumspecție de diverse universități (vezi de ex. aici), dar considerată legitimă și relevantă de alte surse. Vezi criticile Frontiers la adresa site-ului Predatoryjournals aici.
Asociația Ad Astra: 2 din 5 articole științifice românești au fost publicate în 2025 în reviste MDPI
O analiză a Asociației Ad Astra a cercetătorilor români, publicată în februarie 2026, arată că, dacă în 2020 circa 1 din 5 (19%) articole și articole de sinteză românești indexate în Web of Science erau publicate în reviste MDPI, în 2025 ponderea acestora a ajuns la 40,3%. „Cu alte cuvinte, în doar cinci ani, proporția publicațiilor românești apărute în reviste MDPI aproape s-a dublat”, scrie Ad Astra. Pe categorii, sursa notează că în 2025, în cazul articolelor originale semnate de cercetători din România, 35% dintre acestea sunt în reviste MDPI, iar în cazul review-urilor mult mai multe – 67% – sunt publicate în reviste ale acestei edituri.
În acest context, Ad Astra notează:
- „Datele statistice nu permit concluzia că articolele publicate în reviste MDPI ar fi, în mod automat, inferioare calitativ. Ar fi nejustificat să se afirme acest lucru fără analiză la nivel de articol individual. Totuși, creșterea rapidă a ponderii publicațiilor într-un singur model editorial trebuie interpretată în contextul dezbaterilor internaționale privind: proliferarea accelerată a „special issues”; dificultatea menținerii unui peer review riguros la volum foarte mare; posibile modele anormale de citare; riscuri asociate mecanismelor de evaluare la scară industrială”.
Iar asociația românească face trimitere la abordarea finlandeză și norvegiană în cazul unor edituri științifice precum MDPI sau Frontiers: „Finlanda, prin intermediul Publication Forum (JUFO), a decis retrogradarea unui număr semnificativ de reviste aparținând unor mari edituri openaccess, inclusiv MDPI și Frontiers, invocând necesitatea alinierii clasificării la standarde stricte de calitate editorială. În mod similar, Norvegia utilizează un sistem național de clasificare a revistelor (Norwegian Register for Scientific Journals), în cadrul căruia evaluarea periodică poate conduce la modificarea nivelului de clasificare al unor reviste în funcție de standardele editoriale și impactul lor științific”.
Citește și:
Mihai Dimian, rector al Universității din Suceava, despre articolul în care apare ca autor alături de fostul rector, acuzat de autoplagiat: Colegii din Comisia de Etică și din Consiliul de Etică au ajuns la concluzia că nu e autoplagiat / Vehiculat ca posibil ministru al Educației, Dimian a evitat răspunsuri pe tema sporurilor de doctorat sau a preluării ministerului
Numele lui Mihai Dimian, rectorul de la Universitatea din Suceava, vehiculat acum drept posibil ministru al Educației, apărea în 2010 printre autorii unui „autoplagiat” al fostului rector Valentin Popa, conform unei anchete a Emiliei Șercan din 2018 / UPDATE Reacția lui Mihai Dimian
Jurnalista Emilia Șercan: Domnul Dimian nu înțelege ce înseamnă integritatea academică, fiind profesor universitar care pretinde că și-a făcut studiile în niște universități serioase din străinătate / Ce s-ar întâmpla dacă profesorii ar intra în grevă?
Foto: © Chormail – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Ștefan Lefter
Redacția
Ș.L.
G4Media.ro