Examenul de admitere în clasa a V-a ar putea fi înlocuit cu portofoliul educațional, potrivit oficialilor din Ministerul Educației. „Să știți că m-am uitat și eu pe unele subiecte pentru admitere în clasa a V-a. Mărturisesc sincer că unele mi-au fost foarte grele”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectelor de legi ale Educației. Acesta a mai spus că „nu știu dacă aș fi luat examenul de admitere în clasa a V-a”. Dezbaterea a fost organizată de PNL Brașov.
Amintim că admiterea la clasa a V-a ar putea să nu mai fie organizată de colegiile naționale, dacă nu au clase de învățământ primar, conform proiectului Legii învățământului preuniversitar.
Iată ce prevede art. 26 alin. (3) din proiectul de lege amintit anterior: „Înscrierea elevilor în clasa a V-a, la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar, se realizează fără evaluări”.
Ministrul Educației a precizat că „va trebui să găsim niște metode care să se bazeze mai puțin pe acest sistem de notare de la 1 la 10 și să fie poate mai aproape de ceea ce trebuia să fie portofoliul educațional. Portofoliul educațional, adică toată identitatea educațională a acelui elev învățământul primar, spre exemplu”.
Secretarul de stat Bogdan Cristescu a menționat că ideea de bază o reprezintă portofoliul educațional, dar „nu se poate face acest lucru imediat, pentru că nu avem standarde de evaluare”: „La acest moment, ideea de bază este folosirea portofoliului educațional și a orientării școlare. De ce nu se poate face acest lucru imediat? Nu se poate face acest lucru imediat, pentru că nu avem standarde de evaluare. Fiecare învățător își evaluează copiii diferit”.
„Experiența ne arată că ar trebui asigurată încadrarea în programă, ar trebui respect nivelul psihologic al copilului de 10 ani, ar trebui, și este extrem de important, ca această consiliere psihopedagogică și orientare școlară să însoțească un copil, pentru că un eșec la 10 ani marchează un copil pe viață”, a completat Bogdan Cristescu.
În cadrul unei conferințe de presă, Sorin Cîmpeanu a declarat că „portofoliul va conține toate documentele elevului și diplomele obținute de la grădiniță și până la terminarea liceului”.
„Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome si certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte in procesul de învățare. Portofoliul educațional se va utiliza începând cu grupa mijlocie de la grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar”.
Portofoliul educațional a fost introdus în legea Educației din 2011 și nu a fost folosit până acum. Articolului 73 din legea actuală a Educației definește astfel portofoliul educațional:
- „(1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale.
- (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului”.
Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației, a spus în cadrul dezbaterii că „admiterea în clasa a V-a, conform opiniei majoritare a specialiștilor, nu este recomandată”. Pe de altă parte, aceasta a precizat că reprezentanții colegiilor centenare „au pus în discuție eliminarea din proiectul de lege a interzicerii evaluării pentru admiterea în clasa a V-a”. „Am spus că așteptăm argumente de ordin pedagogic, care să justifice eliminarea din proiectul de lege a acestei decizii”, potrivit acesteia.
Declarațiile pe tema admiterii în clasa a V-a
“Ioana Lazăr: Admiterea în clasa a V-a, conform opiniei majoritare a specialiștilor, nu este recomandată. Acum, este adevărat că, din punct de vedere tehnic, va fi o dispoziție destul de dificil de pus aplicare, dat fiind faptul că în lipsa unor criterii care să țină de circumscripție, spre exemplu, cum avem criteriile generale aplicabile pentru unitățile de învățământ preuniversitar de nivel gimnazial, care de altfel criteriul circumscripției este aplicabil peste tot, pentru că de aici decurg foarte multe componente care țin de finanțare, de atribuții ale autorităților administrației publice locale.
În anumite județe din țară, vă dau exemplul Bihorului, unde am avut prima dezbatere pe legile educației, practică un mecanism de departajare prin acordarea unui punctaj în funcție de: dacă au domiciliul pe raza teritorială a unității administrativ teritoriale sau dacă au viză de flotant. Este adevărat că este practicat acest sistem la nivel de antepreșcolar, nu este practicat la nivel de gimnaziu. Vom analiza cu atenție propunerile primite. La dezbaterea pe care am avut-o cu reprezentanții colegilor centenare, aceștia au pus în discuție eliminarea din proiectul de lege a interzicerii evaluării pentru admiterea în clasa a V-a. Am argumentat din perspectiva specialiștilor din educație, care au solicitat acest lucru, și am spus că așteptăm argumente de ordin pedagogic, care să justifice eliminarea din proiectul de lege a acestei decizii. (…)
Sorin Cîmpeanu: Acum să știți că m-am uitat și eu pe unele subiecte pentru admitere în clasa a V-a. Mărturisesc sincer că unele mi-au fost foarte grele. Eu nu știu dacă aș fi luat, recunosc, dar nu știu dacă aș fi luat examenul de admitere în clasa a V-a. Din fericire, ca adult, n-am fost atât de traumatizat de faptul că mi-au pus probleme, dar unui copil s-ar putea să-i fie un pic cam greu. Asta este traducerea din perspectiva unui nespecialist în științele educației. Astfel de examene, la vârsta de 10 ani, nu prea se mai folosesc prin alte sisteme de educație.
Totuși, pentru că nu vrem să stricăm ceva ce merge, va trebui să găsim niște metode care să se bazeze mai puțin pe acest sistem de notare de la 1 la 10 și să fie poate mai aproape de ceea ce trebuia să fie portofoliul educațional. Portofoliul educațional, adică toată identitatea educațională a acelui elev învățământul primar, spre exemplu. Sigur o să fie o problemă de încredere, iarăși o se spună – dacă nu-l închidem pe copil într-o cameră și nu-i dăm un test foarte serios și lăsăm pe profesor să aprecieze într-o manieră flexibilă, continuă și coerentă, parcursul educațional, particularitățile elevului, aptitudinile elevului pe parcursul a patru ani, o să existe o lipsă de încredere în rezultate, dar spun că acest lucru va trebui să se întâmple, pentru că, în lege, dacă trece în forma aceasta, orientarea școlară la finalul clasei a VIII-a este o obligație pentru școală. Nu este obligație pentru părinte să respecte concluziile orientării școlare, dar pentru școală este obligație. Și se va baza pe portofoliul educațional, pe ceea ce se va acumula în cei patru ani de învățământ gimnazial. (…)
Bogdan Cristescu: În primul rând, este nevoia tehnică acolo unde colegiul național nu are și (învățământ – n. red.) primar. (…) La acest moment, ideea de bază este folosirea portofoliului educațional și a orientării școlare. De ce nu se poate face acest lucru imediat? Nu se poate face acest lucru imediat, pentru că nu avem standarde de evaluare. Fiecare învățător își evaluează copiii diferit. Din acest motiv, domnul ministru v-a spus că este proiectul european aprobat, avem finanțare, am început lucru, sperăm să și reușim să ne încadrăm în termene, pentru că este o muncă colosală, vom avea standarde de evaluare și standarde de notare, vă dați seama – calificative la primar, atât pentru ciclul primar, cât și pentru ciclul gimnazial. Deci, deja evaluările învățătorilor în diverse unități de învățământ vor fi comparabile. Atunci, având o evaluare comparabilă, trebuie să poți face ceva.
Pe de altă parte, așa cum s-a spus, ați văzut reacția publicului, a părinților la ideea de admitere la colegiu în clasa VIII-a. Vă dați seama că toată frustrarea manifestată uneori a plecat din experiențe nefericite cu concursuri la clasa a V-a. Din nou, colegii inspectori generali știu câte reclamații au și cât de dificil este, și cum toată lumea și-ar dori o evaluare externă pentru a fi asigurată încadrarea în programă. Iar experiența ne arată că ar trebui asigurată încadrarea în programă, ar trebui respect nivelul psihologic al copilului de 10 ani, ar trebui, și este extrem de important, ca această consiliere psihopedagogică și orientare școlară să însoțească un copil, pentru că un eșec la 10 ani marchează un copil pe viață. Clar este nevoie tehnică, din cauza structurilor unităților de învățământ, dar abordarea nu este unitară din tipologia „vă dăm voie să faceți concurs și răspundeți pentru el, pentru că nu știm în fața cui răspundem”, ci trebuie să oferim consiliere, standarde unitare, evaluări comparabile și responsabilizare. Ați văzut în lege că apare responsabilizarea directorului care nu va mai putea face un concurs contestabil (…)”.
Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
VIDEO Admiterea la clasa a V-a în colegiile fără ciclu primar, desființată potrivit proiectului noii Legi a învățământului. Interviu cu Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: Experții în educație nu recomandă un proces de selecție până la 12 ani
OFICIAL Admiterea în clasa a V-a în clasele cu predare într-o limbă străină intensiv/bilingv, centralizată de ministerul Educației. Se înființează câte o comisie la inspectorate, care va face subiectele pentru testul de competențe
R.P.
G4Media.ro
Redacția
Mihai Peticilă
3 comments
Până de curând am crezut că admitere pentru clasa a V-a organizează doar privații. Chiar e inadmisibil să organizezi admitere la vârsta de 10-11 ani. Eu nu știu ce au în cap nici părinții care își supun copiii unor asemenea examene. E absolută nevoie să învețe copilul la colegiul respectiv?
Sunt împotriva acestor examene și ca părinte (deși nu mai e cazul) și ca profesor.
Dacă au colegiile clase de gimnaziu, dar nu și de primar, asta e! Primul venit, primul servit! Și, dacă tot sunt performanți, să facă performanță cu copii obișnuiți, nu cu cei deja performanți. Abia atunci și-ar merita statutul.
Si, ca sa mergem mai departe cu raționamentul, un liceu sportiv ar trebui sa accepte elevii folosind același principiu: primul venit, primul servit. Dacă știe sa facă pluta, și sa sara-n apa, apăi musai sa între. Abia atunci putem spune despre liceul sportiv că-și merita statutul, când plutasul devine campion mondial.
Ce portofoliu educațional la sfârșitul clasei a 4-a? Cu tot respectul pentru munca învățătorilor și a copiilor, în afară de câțiva copii cu rezultate la concursuri private, mă îndoiesc că se pot găsi criterii obiective pentru a se putea realiza o departajare a elevilor pentru admiterea la colegiile fără ciclu primar. În plus, de ce nu contează acest portofoliu la admiterea în liceu? De ce în afară de elevii cu premiul I la fazele naționale ale olimpiadelor școlare și cei cu premii la olimpiadele internaționale, elevi care merită tot respectul, nu conteaza nimic? Lipsa de seriozitate a profesorilor la notarea elevilor a dus la faptul că nu mai contează media celor 4 ani de gimnaziu, deși sunt elevi cu rezultate reale, de excepție, dar nu contează. Dar este adevărat că s-au văzut și elevi cu note foarte mari care nu justifică aceste note. De ce nu se fac evaluări standardizate pe parcursul gimnaziului, cu subiecte făcute în afara scolii, la nivel național, la toate discplinele și atunci nu se mai poate vorbi de subiectivism în notare și poate efortul constant timp de 4 ani ar putea conta, pentru că, în final, acesta este mai important. Li s-a spus acum copiilor, prin modificările legii, că munca lor susținuta timp de 4 ani nu mai contează. Dar sunt și alte rezultate, în afară de cele enumerate, importante, care nici ele nu contează. Nici asta nu mi se pare corect. Poate un asemenea portofoliu ar trebui cu atât mai mult să conteze și la admiterea în liceu. Poate ca dacă ar exisata posibilitatea pentru fiecare colegiu de a accepta un număr redus de elevi, de pilda 3, pe baza portofoliului, fără examen de admitere, această prevedere ar încuraja competiția și studiul aprofundat în gimnaziu, ceea ce, repet, în opinia mea, este mai important decât o testare..