UPDATE Ministerul Educației și Cercetării și Autoritatea Națională pentru Cercetare anunță lansarea a două apeluri noi de proiecte pentru cercetătorii români din Diaspora / Pachetele de informații detaliate vor fi publicate pe 7 iulie

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) și Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță că au lansat apelurile de proiecte pentru anul 2025 dedicate cercetătorilor români din diaspora. Este vorba despre Proiecte de Mobilitate pentru Cercetători cu Experiență (MCD) și Proiecte de Mobilitate pentru Tineri Cercetători (MCT). Cele două instituții au dat câte un comunicat pe platformele lor, iar în textul anunțului apar trimiteri la platforma UEFISCDI, locul în care cercetătorii ar trebui să afle mai multe detalii despre cum să aplice la aceste apeluri. Însă linkurile duceau spre apelurile din 2024 sau 2023, iar pentru anul 2025 au apărut la câteva ore după ce Edupedu.ro a scris despre această situație.

• UPDATE 18:50 La două ore de la publicarea articolului, UEFISCDI a actualizat paginile cu pachetele de informații despre MCD 2025 și MCT 2025 și a transmis pentru Edupedu.ro că „toate informațiile detaliate urmează să fie încărcate pe pagina UEFISCDI cel târziu până luni, 7 iulie 2025”.

Continuarea știrii inițiale:

Competiția, aflată la a treia ediție, este derulată în cadrul Subprogramului 5.2.2 – Mobilități al Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV) și ar trebui să fie pe pagina UEFISCDI, platforma pe care se derulează astfel de apeluri. Însă la 6 ore de la publicarea anunțului de către ANC și MEC nu apare nimic. La rubrica Competiții deschise sau la cea de Competiții în pregătire, nici vorbă despre apelul PNCDI IV SP 5.2.2.

Nicio mențiune despre apelurile pentru cercetătorii din Diaspora la categoria știri și utilele apeluri lansate.

Nici în calendarul apelurilor UEFISCDI nu apare nimic despre apelurile anunțate de minister și ANC:

În mod aproape ironic, raportat la faptul că este un anunț fără nicio corespondență în realitate, apare scopul declarat al acestor apeluri: „consolidarea legăturilor științifice între diaspora academică românească și comunitatea de cercetare din țară”. Iar lansarea debutează cu un anunț care de fapt induce în eroare cercetătorii.

Pachetele de informații pentru cele două apeluri trimit pe site-ul UEFISCDI, instituția care gestionează procedura de finanțare, dar pe procedurile din 2024:

• pentru MCD: https://uefiscdi.gov.ro/proiecte-de-mobilitate-pentru-cercetatori-cu-experienta-din-diaspora-mcd
• pentru MCT: https://uefiscdi.gov.ro/proiecte-de-mobilitate-pentru-tineri-cercetatori-din-diaspora-mct

Conform comunicatului, proiectele MCD – Mobilitate pentru Cercetători cu Experiență – sunt adresate românilor din diaspora cu o carieră consolidată în cercetare. Programul oferă sprijin financiar pentru o vizită de până la o săptămână în România, organizată de un partener instituțional din țară. Activitățile eligibile includ întâlniri, workshopuri și participarea la manifestări științifice organizate de institute sau centre de cercetare românești. Finanțarea acoperă cheltuielile de transport internațional, cazare și diurnă. Potrivit ANC, aceste proiecte sunt gândite pentru a facilita transferul de cunoștințe în ambele sensuri și pentru a susține crearea unui spațiu comun de colaborare între cercetători.

Proiectele MCT – Mobilitate pentru Tineri Cercetători – vizează cercetătorii români aflați la început de carieră, care și-au obținut titlul de doctor în urmă cu 2 până la 9 ani, la universități de prestigiu din străinătate. Competiția oferă sprijin financiar pentru stagii de cercetare în România, cu o durată cuprinsă între 15 și 30 de zile. Programul urmărește dezvoltarea colaborărilor între tinerii cercetători români din diaspora și echipele de cercetare din țară, oferind cadrul necesar pentru inițierea unor proiecte comune și transferul de bune practici.

Sloganul sub care sunt promovate apelurile din 2025 este: „Investim în cunoaștere. Conectăm excelența românească, oriunde s-ar afla.” Cercetarea este unul dintre puținele domenii care a scăpat fără tăieri în proiectul de lege Bolojan, pe care Guvernul urmează să-și asume răspunderea în Parlament luni.