Ministerul Muncii a propus introducerea unui program pilot prin care să se stabilească criterii pentru ca angajații din muzee, biblioteci, filarmonici și alte instituții de cultură să fie recompensați cu premii de performanță, potrivit unui comunicat de presă al ministerului. Propunerea a fost făcută după ce inițial, ministerul Culturii a cerut aplicarea unor prevederi deja existente legate de stimularea performanței. Discuțiile dintre ministerul Muncii și cei ai Culturii au avut loc în contextul negocierilor privind Legea Salarizării, care este în dezbatere publică și care trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2027.
- Amintim, Ministerul Culturii a ieșit public cu o poziție instituțională detaliată pe proiectul legii salarizării, în care cere corectarea grilelor pentru profesioniștii din cultură și folosește drept reper de comparație profesorul grad I, cu peste 25 de ani vechime. În Educație, deși ministrul Muncii a admis existența unor „lacune” în proiect, Ministerul Educației nu a publicat până acum o analiză instituțională similară.
Ministerul Culturii a propus inițial la discuțiile cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, „aplicarea din anul 2027 a prevederilor articolului 22 cu privire la stimularea performanței în cadrul tuturor instituțiilor de cultură, dar propunerea nu a putut fi acceptată pentru că nu există criterii obiective pentru acordare a premiilor de performanță în domeniul culturii”, potrivit comunicatului de presă.
Ministerul Muncii a propus în schimb un program pilot pentru stabilirea unor criterii pentru premii de performanță. Au fost alese câteva instituții culturale, pe criterii referitoare la reprezentarea principalelor domenii ale sectorului cultural: spectacole, muzică, dans, patrimoniu muzeal și biblioteci, repartizare teritorială, tipologia instituției și tipul de subordonare, respectiv central și locală.
Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Opera Națională Română, Biblioteca Națională sau Complexul Muzeal ASTRA Sibiu sunt printre instituțiile incluse în programul de pilotare ce
ar urma să fie testat anul 2027, urmând ca din anul 2028 să poate fi extins la nivelul întregului sistem public de cultură.
„Propunerea vizează analiza activității acestor instituții pentru identificarea unor criterii obiective de acordare a premiilor de performanță în domeniul culturii și nu direct acordarea de premii de performanță în cadrul acestor instituții.
La finalul perioadei pilot, rezultatele vor putea fundamenta deciziile privind extinderea facilă a mecanismului către toate instituții culturale din țară„, menționează ministerul Culturii.
Instituția a transmis Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale o propunere de modificare a proiectului noii Legi a salarizării unitare în care au fost incluse 12 instituții pentru programul-pilot.
Instituțiile propuse pentru pilotare
- Opera Națională București
- Opera Română Craiova
- Centrul Național al Dansului București
- Teatrul Național „I.L. Caragiale” București
- Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca
- Muzeul Național de Istorie a României
- Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu
- Muzeul Județean Mureș
- Biblioteca Națională a României
- Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
- Filarmonica „George Enescu” București
- Filarmonica Banatul Timișoara
„Considerăm că performanța trebuie încurajată și recompensată, iar instituțiile care reușesc să atragă public, să dezvolte proiecte relevante, să genereze impact cultural și să utilizeze eficient resursele publice trebuie să poată beneficia de instrumente moderne de motivare a personalului”, mai precizează comunicatul de presă.
În cursul zilei de ieri au continuat consultările privind proiectul de lege, iar Ministerul Culturii a susținut necesitatea corectării sistemului de salarizare pentru serviciile publice deconcentrate, structuri cu atribuții esențiale în protejarea, conservarea și prezervarea patrimoniului cultural național.
Informații de context
Săptămâna aceasta, Ministerul Culturii a cerut corectarea grilelor pentru profesioniștii din cultură și folosește drept reper de comparație profesorul grad I, cu peste 25 de ani vechime.
Instituția a aratat că „principiul de la care pornesc toate propunerile este unul singur: pentru muncă de valoare egală trebuie să existe salarizare egală”.
„Propunerile vizează apropierea nivelului de salarizare pentru funcțiile de specialitate din muzee, biblioteci, centre culturale și instituții media culturale la nivelul existent în sectorul artelor spectacolului și o corelare mai echilibrată cu profesiile din sistemul de educație”, transmite Ministerul Culturii.
Ministerul Culturii folosește explicit ca termen de comparație funcția de profesor gradul I, cu peste 25 de ani vechime: „Analiza compară funcțiile de specialitate din cultură cu funcția de profesor în învățământul preuniversitar, gradul didactic I, vechime de peste 25 de ani, utilizând aceleași criterii de evaluare: nivelul studiilor, complexitatea activității, responsabilitatea decizională, impactul social, coordonarea, comunicarea profesională și condițiile de muncă. Rezultatele arată că specialiștii din muzee și biblioteci ating niveluri comparabile și, în multe situații, superioare în ceea ce privește complexitatea atribuțiilor și responsabilitatea profesională.”
Ministerul Culturii argumentează că munca specialiștilor din patrimoniu implică răspunderi care nu sunt reflectate în proiectul de salarizare.
„Un muzeograf, restaurator sau conservator nu lucrează cu obiecte care pot fi înlocuite. Lucrează cu bunuri culturale unice. O decizie privind restaurarea unei piese de patrimoniu modifică ireversibil materia unui obiect care aparține istoriei țării. O expertiză privind clasarea sau declasarea unui bun produce efecte juridice directe asupra statutului acelui obiect”, se arată în comunicat.
Instituția mai susține că „specialiștii din patrimoniu răspund penal și patrimonial, personal, pentru bunurile clasate în categoria Tezaur aflate în gestiunea lor, conform Codului Penal și Legii nr. 182/2000”, iar „această răspundere nu are echivalent în funcția didactică”.
Ministerul Culturii invocă și condițiile de muncă ale restauratorilor, conservatorilor și arheologilor.
„Restauratorii și conservatorii își desfășoară activitatea în condiții care presupun expunerea la substanțe chimice, materiale biologice, prafuri și agenți cu potențial toxic sau alergen. Arheologii lucrează în teren, în condiții meteorologice dificile, adesea în cadrul unor șantiere de infrastructură majoră”, transmite instituția.
În cazul arheologilor, Ministerul Culturii arată că activitatea acestora este legată inclusiv de marile proiecte de infrastructură.
„Cercetarea arheologică este o etapă obligatorie în construcția de autostrăzi, căi ferate și alte proiecte de infrastructură națională. Fără avizul arheologic, șantierul nu poate continua. Arheologul răspunde pentru integritatea descoperirilor, pentru documentarea lor științifică și pentru respectarea termenelor care condiționează direct progresul lucrărilor”, potrivit comunicatului.
Ministerul susține că aceste riscuri nu sunt recunoscute prin sporuri specifice: „Niciun spor specific nu recunoaște aceste riscuri în legislația actuală, deși expunerea este documentată și comparabilă cu categorii profesionale care beneficiază deja de sporuri legale.”
O parte importantă a comunicatului este dedicată bibliotecilor naționale și marilor biblioteci de patrimoniu. Ministerul Culturii afirmă că imaginea bibliotecarului ca persoană care doar împrumută cărți este depășită.
„Percepția potrivit căreia activitatea bibliotecarului se rezumă la împrumutul de carte nu mai corespunde realității. Biblioteca Națională a României și Biblioteca Academiei Române gestionează manuscrise, documente rare, incunabule, hărți istorice, colecții speciale și fonduri documentare unice și desfășoară activități de cercetare, conservare, restaurare și digitizare.”
Ministerul Culturii mai arată că în aceste instituții lucrează „specialiști cu studii universitare, masterate și doctorate, cu competențe în paleografie, istoria cărții, conservarea patrimoniului și cercetarea documentară”.
„Un bibliotecar de patrimoniu poate avea în responsabilitate manuscrisele lui Mihai Eminescu, documente medievale, ediții princeps sau alte bunuri culturale de importanță națională. Responsabilitatea sa este comparabilă cu cea a unui muzeograf care administrează obiecte clasate în patrimoniul cultural național. Responsabilitatea este identică. Salarizarea nu”, transmite instituția.
Ministerul Culturii critică și evaluările care au tratat nediferențiat profesia de bibliotecar.
„Evaluările care au tratat generic profesia de bibliotecar, fără diferențiere între bibliotecile locale și marile instituții de patrimoniu și cercetare, nu reflectă complexitatea reală a activității desfășurate în aceste instituții”, se arată în comunicat.
Pe lângă solicitările privind echilibrarea grilelor, Ministerul Culturii anunță că a transmis și propuneri de corectare tehnică a proiectului: „unificarea unor poziții cu coeficienți identici, introducerea unor funcții absente din grile, repoziționarea unor funcții incorect ierarhizate și eliminarea diferențierii salariale între instituțiile naționale și cele locale”.
Instituția avertizează și asupra efectelor blocajului de angajare din ultimii ani: „Blocajul de angajare din ultimii ani a îmbătrânit colectivele din muzee și biblioteci. Echilibrarea salarială deschide calea unei recrutări controlate, corelată cu ieșirile naturale din sistem.”
„Patrimoniul nu se conservă singur. Bibliotecile nu funcționează singure. Muzeele nu își cercetează singure colecțiile. În spatele fiecărui manuscris salvat, al fiecărei piese restaurate, al fiecărei expoziții, al fiecărei colecții puse la dispoziția publicului se află oameni cu pregătire înaltă, cu responsabilități reale și cu o contribuție esențială la păstrarea identității culturale a României”, mai transmite Ministerul Culturii.
Contrastul cu Ministerul Educației este relevant în contextul în care, pentru Educație, ministrul Muncii a anunțat o creștere de 1,75 miliarde de lei din plafonul total de 8 miliarde de lei alocat majorărilor din noua lege a salarizării. Pîslaru a declarat, după consultările cu sindicatele profesorilor, că Educația este „unul din sectoarele cruciale” și că are „cea mai mare alocare”, dar și că în proiect există probleme legate de grilă, gradația de merit, prima de performanță și sporuri.
