Ministerul Muncii și viitorul ministru Dragoș Pîslaru se delimitează de proiectul legii salarizării apărut „pe surse”: Nu este un document oficial. Varianta finală va ține cont de constrângerile bugetare

Ministerul Muncii și viitorul ministru interimar Dragoș Pîslaru transmit public că proiectul noii legi a salarizării bugetare, difuzat în ultimele zile în spațiul public și publicat inclusiv de Edupedu.ro, nu este un document oficial și nu reprezintă forma finală care va fi asumată de Guvern.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ministerul Muncii atrage atenția că „documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială”, subliniind că „Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare”.

La rândul său, Dragoș Pîslaru, care urmează să preia interimar portofoliul Muncii, afirmă că materialul apărut „pe surse” „nu este un document oficial, asumat de Guvern ori de Ministerul Muncii” și „nu reflectă varianta finală, care va fi propusă spre adoptare”.

„După preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social astfel încât să putem adopta cea mai bună versiune posibilă a acestui act important. Forma finală va reflecta condițiile spațiului bugetar-fiscal existent și va fi realizată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanțelor”, a transmis Pîslaru.

Acesta face apel la „înțelepciune și maturitate” în dezbaterea publică și susține că legea salarizării trebuie să contribuie la „rezolvarea inechităților din sectorul public și modernizarea acestuia”.

Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, un proiect de lege privind salarizarea unitară a fost transmis către sindicate și a început să circule în spațiul public, fără a fi asumat oficial de Guvern. Documentul a apărut pe fondul schimbărilor politice generate de ieșirea PSD de la guvernare, în condițiile în care portofoliile de miniștri sunt preluate interimar de reprezentanți PNL, USR și UDMR.

Edupedu.ro a publicat pe larg prevederi din acest proiect – cu mențiunea clară că este un document de lucru și că poate suporta modificări substanțiale.

Măsurile cu impact direct asupra sistemului de educație, prevăzute de proiect sunt: desființarea sporului de doctorat și includerea lui în coeficienți, eliminarea indemnizației de hrană, înlocuirea gradației de merit cu un premiu de performanță sau modificări ale grilelor salariale pentru cadrele didactice și cercetători.

Potrivit documentului analizat, sistemul de salarizare ar urma să fie reorganizat pe baza unor noi coeficienți și a unei valori de referință stabilite anual prin legea bugetului, salariile fiind calculate prin înmulțirea acestor coeficienți cu valoarea de referință.  

În același timp, proiectul introduce limite mai stricte pentru veniturile suplimentare: totalul sporurilor, primelor și indemnizațiilor nu poate depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite.

De asemenea, legea propune menținerea unui raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, în linie cu obiectivul declarat de reducere a inechităților.