Ministrul Educației încurajează declarațiile pe propria răspundere cerute de profesori pentru raportarea testelor făcute acasă: Dacă părinții sunt de acord, nu mi se pare deloc un lucru rău. Dacă mergem pe ideea că suntem o țară de iresponsabili nu ajungem niciunde / Implicațiile juridice ale unei asemenea declarații

“Dacă mergem pe ideea că suntem o țară de iresponsabili, nu ajungem niciunde”, astfel a comentat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cazul profesorilor care folosesc declarația pe propria răspundere pentru raportarea testelor făcute acasă, în familii. Cazul a fost prezentat de Edupedu.ro în cursul zilei de luni, iar întrebat la Antena3 dacă „e în regulă” o asemenea situație, oficialul a spus că „dacă părinții sunt de acord, nu mi se pare deloc un lucru rău”.

„În sistemul de învățământ avem peste 270.000 de angajați, unii dintre ei apelează și la astfel de lucruri. Aș vrea să vă spun că noi toți, de multă vreme, vorbim de descentralizare în sistemul de educație și vorbim de importanța asigurării dreptului la decizie al școlii. Ne asumăm uneori și astfel de decizii care, repet, dacă părinții sunt de acord, nu mi se par deloc un lucru rău. Părinții trebuie să fie de acord.

Am spus-o și o repet: în România, nu există bază legală, legislație primară, pentru obligativitatea testării. În România există însă înțelegerea noțiunii de prevenție, există înțelegere a responsabilității; totuși, dacă mergem pe ideea că suntem o țară de iresponsabili, nu ajungem niciunde”, a spus Sorin Cîmpeanu.

• Reamintim că Edupedu.ro a scris despre cum unii profesori diriginți și învățători, cei care sunt persoanele de legătură între școală și părinți în problema testării pe bază de salivă, solicită în unele cazuri câte o declarație pe proprie răspundere de la părinți/tutori pentru a avea o evidență a cazurilor de infectare și a testelor de salivă. Mai mulți părinți ne-au trimis la redacție declarații care le sunt solicitate de cadrele didactice.

Potrivit juriștilor, cea mai importantă consecință a completării și semnării unei declarații pe proprie răspundere, care este prezentată în fața unei instituții a statului, producând așadar consecințe juridice, este capacitatea acesteia de a constitui o infracțiune – fals în declarații.

Codul penal, la art. 326, prevede că: “(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 [funcționari publici n.n] sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

Aspecte importante cu privire la infracțiune:

• declararea necorespunzătoare a adevărului poate fi inclusă în sfera infracțiunii de fals în declarații;
• în situația în care o persoană este condamnată definitiv pentru o atare infracțiune, pedeapsa poate fi închisoarea;
• nu este necesar să existe o plângere formulată și înregistrată la organul competent, deoarece acesta se poate sesiza din oficiu;
• termenul de prescripție a răspunderii penale pentru această infracțiune este de 5 ani, acest lucru însemnând că, chiar și după 5 ani de la momentul încetării stări de urgență, persoanele se pot trezi cu dosare penale, în cazul în care declarațiile lor au fost necorespunzătoare realității”.

Ministrul Educației nu a făcut nicio precizare cu privire la aspectele juridice asumate de părinți prin completarea unei declarații de acest fel pentru fiecare test de salivă efectuat. Sorin Cîmpeanu a spus, însă, că nu crede „că cineva și-a propus să verifice veridicitatea rezultatului unui test de sarcină făcut de o anumită persoană sau tăierea unghiilor”.

„Testarea pe bază de salivă nu se raportează în Corona Forms. Testarea pe bază de salivă nu e un act medical, deci el poate fi administrat și de către persoane fără competențe medicale, cum sunt eu de exemplu. Testarea pe bază de salivă este un act pe care îl putem asemăna cu testul de sarcină sau cu tăierea unghiilor. Nu cred că cineva și-a propus să verifice veridicitatea rezultatului unui test de sarcină făcut de o anumită persoană sau tăierea unghiilor. Aș vrea să înțelegem toți: prevenția și încrederea nu pot fi înlocuite”, a răspuns Sorin Cîmpeanu, întrebat dacă pățesc ceva părinții care mint legat de rezultatele testelor de salivă.

Majoritatea școlilor au decis ca testele primite de la IGSU să fie predate elevilor, după cum a anunțat Ministerul Educației. Conducerea a 16.956 de unități de învățământ cu personalitate juridică sau structuri arondate a decis ca acestea să fie administrate la domiciliu. În 216 unități de învățământ testele se vor administra la școală, iar în cazul a 467 de unități de învățământ vor fi administrate fie la domiciliu, fie la școală, diferențiat, pe niveluri de studiu

„Îi apreciez pe cei care au decis să se implice, dar nu-i pot condamna pe cei care au decis să nu se implice. Mi-aș fi dorit să fie cât mai mulți implicați, dar nu poți să-i obligi într-un stat de drept să facă ceva ce nu intră în limitele lor de competență, ce nu intră în fișa postului pentru care sunt plătiți”, a spus ministrul la Antena3.

Cîmpeanu a insistat pe subiect.

„Deci mă transform în seara asta în cel mai puternic apărător al colegilor cadre didactice, care am văzut că sunt sub un tir încrucișat, acuzați de foarte multe lucruri. Dacă vom continua să acuzăm școală, mă tem că nu vom ajunge bine. Testarea obligatorie fără legislație primară, legislația primară care nu știu să fi fost adoptată într-un alt stat european, să limiteze accesul în școală, dacă ești sau nu ești testat, nu există. Eu, personal, cu toate criticile pe care le pot atrage, o să merg până la capăt pe prevenție și pe încredere în responsabilitatea părinților și a profesorilor și nu pe aspecte de ordin dictatorial, cum ar fi în limitarea accesului la educație, dacă ești sau nu ești bolnav să ți se limiteze accesul la educație dacă nu dorești să fii testat”, a încheiat Cîmpeanu.

Cele 6,5 milioane de teste antigen rapide pe bază de salivă, cumpărate din lotul I de către IGSU au ajuns în școli și au fost date elevilor, iar o parte din ele sunt destinate angajaților din unitățile de învățământ. Aceste teste sunt suficiente pentru testarea din această săptămână.