Cu câteva zile înainte ca OCDE să publice, marți, 8 septembrie 2026, rezultatele PISA 2025, ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat deja, în două intervenții publice diferite, de ce eventualele rezultate slabe ale României nu ar trebui privite ca un eșec al sistemului, și cu atât mai puțin al mandatului său. Într-o primă intervenție la Prima News, ministrul relativizase deja o eventuală scădere: „Dacă există o scădere la nivel internațional, trebuie să le comparăm cu această scădere. Media a scăzut, am scăzut și noi.” Într-o a doua intervenție, la interviurile Digi24.ro, Dimian a construit o argumentație mult mai amplă, cu șase-șapte linii de apărare diferite, care se pot citi ca un manual de relativizare a unui rezultat prost înainte ca acesta să fie măcar cunoscut.
Poziția ministrului se face auzită înainte de anunțarea rezultatelor studiului internațional PISA 2025, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anunț programat pentru marți, inclusiv printr-un eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației.
- PISA 2025 este cel de-al nouălea ciclu celui mai mare studiu internațional ce evaluează competențele elevilor. El este realizat în rândul elevilor de 15 ani și urmărește capacitatea acestora de a pune în aplicare lucrurile învățate la școală, anume în 3 competențe de bază – Matematică, Citire, Știință. Este un studiu standardizat, realizat în așa fel încât să pună „pe picior de egalitate”, în evaluarea globală, elevii indiferent de sistemul de educație din care provin. Pe lângă competențele de bază menționate, la ultima ediție au fost evaluate și cele de limbă engleză și rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale.
- În ediția desfășurată anul trecut, ale cărei rezultate sunt anunțate marți, 8 septembrie, au luat parte peste 760.000 de elevi din 91 de țări și teritorii. Din România au participat peste 10.000 de elevi de 15 ani din 321 de unități de învățământ.
Redăm mai jos mecanismul discursiv folosit de Mihai Dimian, argument cu argument, cu citatele ministrului.
1. „Nu trebuie să o absolutizăm”: testul însuși e pus sub semnul întrebării
Primul pas al ministrului este să slăbească autoritatea testului PISA ca instrument de măsură: „Testele PISA reprezintă o perspectivă, nu trebuie să o absolutizăm, avem mai multe instrumente de măsurat.” Afirmația vine chiar în timp ce ministrul discută despre rezultatele PISA ca despre principalul indicator public al calității educației din România prin comparație cu alte state, folosit de altfel constant de minister și de guvern ca reper. Relativizarea testului apare exact în punctul în care rezultatul riscă să fie nefavorabil.
2. Scăderea e „internațională”, nu românească
Al doilea argument, reluat din prima intervenție, este că o eventuală scădere a scorului românesc trebuie citită în oglindă cu o tendință globală: „OECD-ul a publicat chiar zilele trecute pe pagina lor faptul că la nivel internațional există o anumită scădere în diversele teste, în rezultatele testelor respective. Deci trebuie să ne raportăm și la această tendință la nivel internațional.” Practic, orice scădere românească urmează să fie prezentată drept parte a unui fenomen mondial, nu drept un semnal specific despre sistemul de educație din România.
3. Vina e pe curriculă, nu pe minister
Ministrul admite, în termeni vagi, „un deficit în învățământ” legat de capacitatea elevilor de a aplica noțiunile teoretice, dar mută rapid discuția spre o problemă de proiectare a curriculei: „Sunt anumite diferențe între curricula noastră și competențele pe care ei le verifică. Trebuie revizuite și făcute mai aproape de cele gândite de testele PISA.” Este un argument care, formulat astfel, nu presupune nicio răspundere imediată: curricula e responsabilitatea unui proces de reformă aflat, spune el, „la un moment dat” în trecut, iar corectarea rămâne o sarcină pentru viitor, nu o măsură concretă cu termen.
4. Investițiile sunt ale lui, dar rezultatele depind de „viitorul guvern”
Cea mai clară mișcare de transfer al responsabilității apare atunci când ministrul vorbește despre infrastructură. Își asumă meritul pentru dotări: „Am dezvoltat 2.500 de laboratoare de știință, am dotat 2.500 de laboratoare de știință.” Dar imediat următoarea propoziție mută răspunderea pentru rezultate către alții, în viitor: „Sper că viitorul guvern va urmări cu mare atenție folosirea tuturor acestor laboratoare, astfel încât elevii să petreacă cât mai mult timp acolo. Și în acest mod veți vedea o îmbunătățire a performanțelor elevilor la testele PISA.” Cu alte cuvinte: creditul pentru investiție e al său, aici și acum; răspunderea pentru rezultat e a altcuiva, mai târziu.
5. Responsabilitatea trece la părinți și la elevii absenteiști
Ministrul introduce apoi absenteismul din mediul rural ca factor explicativ, cu accent pe limitele profesorului: „Tu, ca profesor, poți depune toate eforturile necesare pentru a educa respectivul elev, dar dacă el nu vine la școală, nu poți să-ți faci activitatea cum trebuie.” Concluzia practică pe care o trage nu este o măsură a ministerului, ci un „îndemn pentru părinți”: „Este nevoie ca părinții să spună copiilor să meargă la școală, să învețe, să respecte profesorii.” Îmbunătățirea rezultatelor devine, în această formulare, condiționată de comportamentul familiilor, nu de politici publice.
6. Rural nu înseamnă rural: o reinterpretare tehnică a datelor
Cel mai elaborat argument al ministrului privește diferența rural-urban din rezultatele PISA, un subiect sensibil pentru autorități de mai multe cicluri. Dimian susține că testele PISA se dau majoritar în licee, iar admiterea la liceu, pe baza mediilor de la Evaluarea Națională, direcționează spre licee din mediul rural elevii cu medii mai mici: „Nu e vorba despre domiciliul elevului, ci despre domiciliul unității școlare. Nu școala din rural, ci liceul din rural.” Este un punct metodologic real, folosit însă aici exclusiv ca argument de apărare, nu ca bază pentru o măsură anunțată: ministrul explică de ce cifrele rural-urban „nu trebuie interpretate” într-un anumit fel, dar nu propune nimic concret pentru elevii din liceele cu medii mici de admitere.
7. Fraza cheie: „Rezultatele sunt dintr-o perioadă anterioară mandatului meu”
După ce a trecut prin toate aceste explicații, ministrul ajunge la argumentul cel mai direct de disociere personală: „Rezultatele sunt dintr-o perioadă anterioară mandatului meu, testele s-au dat anul trecut.” Testarea principală PISA 2025 s-a desfășurat, într-adevăr, între 12 mai și 9 iunie 2025, cu mult înainte de publicarea rezultatelor. Dar afirmația developează, practic, întreaga logică a intervenției: indiferent cât de detaliate sunt explicațiile despre curriculă, laboratoare, absenteism sau metodologie, poziția de fond a ministrului este că rezultatele care urmează să fie publicate nu îl privesc personal, orice ar arăta ele.
Un tipar, nu un accident
Luate separat, mai multe dintre argumentele ministrului au un sâmbure real: diferențele de curriculă față de cadrul PISA există, absenteismul rural e o problemă documentată, iar efectul de selecție al admiterii la liceu asupra distribuției rural-urban e un punct metodologic pe care cercetătorii în educație îl discută de ani buni. Problema nu e neapărat conținutul fiecărui argument în parte, ci arhitectura lor combinată, construită și repetată în cel puțin două apariții publice diferite, înainte ca un singur rezultat să fie făcut public: testul nu e absolut, scăderea e globală, curricula veche e de vină, investițiile există dar folosirea lor ține de alții, elevii lipsesc de la ore, cifrele rural-urban trebuie recitite altfel, iar oricum rezultatele nu sunt din mandatul lui. La final, singurul angajament concret rămas pe masă este o listă de intenții fără termene: „acțiuni pe segmente”, „sprijinul familiei” și „mai multă încredere și respect pentru profesori”.
Declarația integrală a ministrului Mihai Dimian pe tema rezultatelor PISA 2025:
Moderator: O ultimă întrebare aș mai avea, pentru că vin rezultatele testelor PISA și voiam să vă întreb dacă România are de gând să schimbe strategia sau ce ar trebui România să schimbe dacă vom vedea aceleași rezultate slabe pe care le vedem an de an?
Mihai Dimian: „Sigur că trebuie să înțelegem testele PISA, da, printr-o necesitate de a aplica noțiunile pe care le învățăm, pe care le învățăm la școală. Din acest punct de vedere, dacă ne uităm la aplicarea noțiunilor teoretice învățate, trebuie să recunoaștem că avem un deficit în învățământ. Da? Sunt, pe de altă parte, și anumite diferențe între să zicem curicula noastră și curicula văzută în general, sau între anumite competențe pe care noi dezvoltăm și competențele pe care ei le le verifică. Și aici trebuie să ajustăm astfel încât competențele pe care dezvoltăm. Sigur, a fost o reformă la un moment dat în gimnaziu, în care s-au reanalizat și aceste competențe, trebuie revizuite și mai mai apropiate, făcute mai, mai aproape de cele gândite de testele PISA, dar eu mă voi referi acum strict la partea de aplicații. Atunci când aminteam că am dezvoltat 2500 de laboratoare de știință, da, am dotat 2500 de laboratoare de știință, înseamnă că în continuare trebuie să folosim aceste laboratoare, da? Când am vorbit de ateliere de practică, trebuie să folosim acest laborator. Mii laboratoare de IT, să folosim acele laboratoare pentru a aplica aceste cunoștințe teoretice pe care le le predăm. Sigur, noi facem anumite exerciții prin care aplicăm cunoștințe teoretice, dar aplicându-le practic, elevul le înțelege și mai bine, da, și poate să fie și mai motivat să învețe. Nu toți elevii pot învăța în acest mod abstract, au nevoie de aceste aplicații practice. Drept urmare – vorbeați de o strategie pentru viitor – sper că viitorul guvern va urmări cu mare atenție folosirea tuturor tuturor acestor laboratoare, da, astfel încât elevii să petreacă cât mai mult timp acolo. Și în acest mod veți vedea o îmbunătățire a performanțelor elevilor la testele PSA.
Pe de altă parte, avem diverse comunități, da, în special în zona rurală, unde este o rată de absenteism mare la ore. Tu, ca profesor, poți încerca și depui toate eforturile necesare pentru a educa respectivul elev, dar dacă el nu vine la școală sau în fine, vine cu niște adeverințe ulterioare pentru a nu fi exmatriculat și așa mai departe, nu poți să-ți faci activitatea cum trebuie. Drept urmare, îndemnul pentru părinți, nu putem să ne uităm doar la școală când vorbim de rezultatele testelor PISA, care reprezintă o perspectivă, nu trebuie să o absolutizăm, avem mai multe instrumente de măsurat, da, dar din această perspectivă e nevoie ca părinții să spună copiilor să meargă la școală, să se asigure că merg în fiecare zi la școală, să le spună, să învețe, să le spună să respecte profesorii, da, și prin acest respect pentru educație și pentru profesori și participarea la activitățile didactice, da, veți vedea de asemenea o îmbunătățire a performanțelor acestor elevi.
Sigur că nu în ultimul rând, această concentrare a noastră către note. Vorbim, iată foarte mult de Evaluarea Națională, de bacalaureat, da, de disciplinele de acolo, de note. Se fac meditații la disciplinele respective, dar restul, dar restul disciplinelor din planul de învățământ, din planul-cadru, nu sunt importante? Eu pot să vă spun, pe baza experienței limitate pe care am avut-o, că mi-au folosit, da, și disciplinele din afara acestor acestei categorii de discipline de examen, da. Și că dacă am încercat să înțeleg, nu doar să obțin o notă, m-a ajutat mai târziu, indiferent de loc unde am fost în această lume sau domeniul pe care l-am studiat. Și atunci este foarte important ca elevii să se bucure de această educație, să învețe, indiferent de disciplină și atunci, da, inclusiv matematica în momentul în care o aplici la fizică, în care o aplici la chimie, da, o înțelegi mai bine. Și atunci când testăm PISA acest lucru, să constatați că la matematică, da, poți obține rezultate mai bune, pentru că aplicând noțiunile în aceste domenii, repet, răspunzi și acestui deziderat de a aplica cunoștințele teoretice învățate.
Și sigur că mergând în comunități s-au făcut investiții în diverse comunități pentru a asigura infrastructura necesară pentru a atrage copiii la școală. Am avut acel plan național de reducere a abandonului școlar, a implementat la nivel de gimnaziu, acum ne vom duce cu un plan la nivel de învățământ primar pentru a susține și a reduce riscul de abandon al școlilor respective. Și în acest mod, prin diverse, mecanisme putem îmbunătăți. Dar ce aș vrea să vedem și în cazul de față, așa cum aminteam și la deficitul de profesori, este că trebuie să acționăm pe zone. Da, adică e clar că într-o anumită zonă există o anumită problemă, mă refer, da, la segmente din această educație și să acționăm separat asupra fiecărui segment pentru a îmbunătăți performanța acestui semne și performanța per total.
Și am mai observat un aspect. Am văzut că se vorbește de teste PISA, de diferența dintre rural și urban. Atrag atenția că testele PISA au marea majoritate a elevilor în liceu. Drept urmare, când se vorbește de rural se vorbește de liceele din rural și atrag atenția că din momentul admiterii noi știm că în liceele din mediul rural se duc cei cu evaluarea, cu medii la evaluare națională mai mici. Da. Drept urmare, prin modul de admitere în liceu există această distribuire neuniformă. Deci aș dori să nu interpretăm aceste rezultate referitoare la rural-urban pentru că nu e vorba despre domiciliul elevului, ci despre domiciliul unității școlare. Iar unitatea școlară este în cea mai mare parte din cazuri liceul, nu școală. Deci nu școală din rural, ci liceul din rural unde știm aceste situații. Pe de altă parte, OECD-ul a publicat chiar cred că zilele trecute pe pagina lor, da, a publicat pe pagina lor faptul că la nivel internațional există o anumită scădere în diversele teste, în rezultatele testelor respective. Deci trebuie să ne raportăm și la această tendință la nivel internațional și sigur că avem multe de îmbunătățit. Sigur, rezultatele sunt dintr-o perioadă anterioară mandatului meu, că testele s-au dat anul trecut, dar ca îmbunătățire, da, am spus, acestea sunt elementele: avem o reformă a infrastructurii care a avut loc, da, și ea se bazează pe aceste laboratoare, acum este rolul profesorilor să ducă ele din aceste laboratoare, este nevoie de acțiuni pe segmente și e nevoie de sprijinul familiei pentru a încuraja, pentru a susține elevul în acest proces educațional, pentru a-l îndemna și este nevoie să acordăm mai multă încredere și respect profesorilor”.
