Ținta de 1% din PIB pentru cercetare a fost prezentată, marți, de ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, drept o „problemă care văd că se perpetuează” de aproape 20 de ani. În cadrul audierilor din comisiile parlamentare pe tema Legii bugetului 2026, el a spus că, „nu voi putea rezolva în câteva zile sau în câteva luni” această problemă. Dar a declarat că peste 2-3 săptămâni „voi prezenta o situație reală a acestor finanțări” din domeniul cercetării.
În acest sens, el a dat două exemple – un „program de microelectronică” și cercetări din domeniul apărării. Acestea nu țin, însă, de bugetul pentru cercetare alocat Ministerului Educației și Cercetării, pe care îl conduce, și pentru care, potrivit calculelor Edupedu.ro, alocarea pentru cercetare se ridică la doar 0,13% din PIB, conform proiectului de buget pentru anul în curs.
Despre „situația reală” pe care urmează să o prezinte în săptămânile următoare:
- „În 2010, singurul indicator propus de România în Europa 2020 a fost să atingem 1% din PIB pentru cercetare. Nu voi putea rezolva în câteva zile sau în câteva luni o problemă care văd că se perpetuează de foarte mult timp. Însă ce pot să vă asigur este că peste 2-3 săptămâni voi prezenta o situație reală a acestor finanțări, pentru că ce nu vedeți aici – spre exemplu, programul de microelectronică de 500 de milioane de euro nu-l vedeți la mine în buget, nu-l vedeți că la categoria de cercetare.”
Răspunzând unei intervenții a parlamentarului Claudiu Năsui, care reclama salariile foarte ridicate ale unor manageri din institutele de profil, ministrul Dimian a anunțat, cu aceeași ocazie, că „va veni cu o lege în Parlament” pentru sprijinirea parteneriatelor public-private în domeniu:
- „În același timp, aș sugera acestor institute să se orienteze mai mult către asistenții de cercetare și către cercetători, dacă tot au aceste fonduri suplimentare. Ele vor fi în primul rând evaluate, dar cel mai important e să se orienteze și către inovare, pentru că acele institute sunt de cercetare, dezvoltare și inovare și rolul lor trebuie crescut. Iar în acest sens voi veni cu o lege în Parlament pentru sprijinirea parteneriatelor public-private, transferul tehnologic și inovare. Sper că mă veți sprijini în zilele următoare. Este și jalon PNRR de îndeplinit. (…)”
Declarații făcute de ministrul Mihai Dimian pe tema cercetării în fața comisiilor parlamentare cu ocazia audierilor pe tema Legii bugetului 2026,:
„Întrebare: (…), pe zona de cercetare, Autoritatea Națională pentru Cercetare, înainte de preluarea mandatului dumneavoastră, a demarat un proces de analiză și evaluare a institutelor de cercetare. Întrebarea mea: dacă s-a finalizat această analiză și cum se reflectă ea în bugetul de astăzi, având în vedere că, din păcate, cercetarea este în continuare subfinanțată. Am văzut și mai devreme la Academia Oamenilor de Știință, că din bugetul propus, 85% din acesta se ducea pe salarii și indemnizații, iar pentru proiectele efectiv de cercetare alocarea era doar de 15%. Ce facem în acest sens și cum, în Autoritatea Națională pentru Cercetare, reușim să avem bugete într-adevăr optime pentru a avea și rezultate practice? Mulțumesc.
Mihai Dimian: (…) În privința cercetării, nu s-a încheiat această evaluare. Sunt evaluate, să zicem, 30 și ceva de institute, unele în clasa A, altele în clasa B. Urmează să vedem rezultatele finale, după care să începem procesul de restructurare, într-o anumită măsură, a acestor institute.
Pe de altă parte, există o creștere a fondurilor alocate cercetării cu aproximativ 20%. Este puțin față de ce ne-am propus noi pentru 2030 în programul de guvernare – sau ce v-ați propus dumneavoastră, împreună, eu abia am venit. Deci este puțin, însă în același timp avem și noi de atras mai multe fonduri europene în acest proces de cercetare. Deci trebuie să stimulăm, pe de o parte, atragerea diasporei în țară, pe de altă parte, să participăm la competiții internaționale din care să atragem fonduri suplimentare celor pe care sperăm să le obținem și de la bugetul de stat. În momentul de față, însă, avem fonduri semnificative din PNRR care trebuie absorbite în totalitate. Și acestea acordă bugetului un suport substanțial și ele sunt nu doar pe partea de cheltuieli de personal, sunt și pe partea de infrastructură, o mare parte din ele.
Deci, în momentul de față, în acest an cel puțin discutăm de o finanțare care pe care se poate construi.
La o intervenție a deputatului Claudiu Năsui pe tema salariilor managerilor din institutele din cercetare.
Mihai Dimian: (…) În același timp, aș sugera acestor institute să se orienteze mai mult către asistenții de cercetare și către cercetători, dacă tot au aceste fonduri suplimentare. Ele vor fi în primul rând evaluate, dar cel mai important e să se orienteze și către inovare, pentru că acele institute sunt de cercetare, dezvoltare și inovare și rolul lor trebuie crescut. Iar în acest sens voi veni cu o lege în Parlament pentru sprijinirea parteneriatelor public-private, transferul tehnologic și inovare. Sper că mă veți sprijini în zilele următoare. Este și jalon PNRR de îndeplinit. (…)
Întrebare: (…) Am să revin puțin asupra unui domeniu care adineauri a fost oarecum nuanțat. De ce? Pentru că el consider ca fiind strategic pentru dezvoltarea României. România în 2026 alocă 0,46% din PIB pentru cercetare, de 7,5 ori mai puțin decât SUA, care alocă 3,45% din PIB-ul lor, de 5,8 ori mai puțin decât China, cu 2,68% și de peste trei ori mai puțin decât Polonia, cu 1,44%. În bugetul MEC, creșterea nominală a cercetării în 2026 este de 22,6% și vine exclusiv din PNRR. Transferurile pentru PNCDI IV scad cu 3,8%. Practic, fără PNRR, cercetarea ar fi în stagnare. Cum urmează ministerul să finanțeze cercetarea care se află sub nivelul anilor ’90 ca procent din PIB, mai cu seamă că, în conformitate cu Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă pentru perioada 2020-2027, se prevede ca în 2027 acest procent să fie de 1%? Ne aflăm în 2026, cu un procent de 0,46. Matematic, practic, este cam imposibil să respectăm această țintă. Mulțumesc foarte mult, domnul ministru.
Mihai Dimian: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare. Sigur că prezentarea este elocventă pentru situația actuală a cercetării. Totuși, aș vrea să fac două mențiuni: 1 – în 2008 discutam cu președintele ANCS, Anton Anton, și îmi spunea: revino în România, că până în 2010 veți avea 1% din PIB pentru cercetare. În 2010, singurul indicator propus de România în Europa 2020 a fost să atingem 1% din PIB pentru cercetare. Nu voi putea rezolva în câteva zile sau în câteva luni o problemă care văd că se perpetuează de foarte mult timp. Însă ce pot să vă asigur este că peste 2-3 săptămâni voi prezenta o situație reală a acestor finanțări, pentru că ce nu vedeți aici – spre exemplu, programul de microelectronică de 500 de milioane de euro nu-l vedeți la mine în buget, nu-l vedeți că la categoria de cercetare. Și este o relansare a acestei industrii de microelectronică în România. Deci ne vom orienta.
2. Avem o șansă extraordinară, avem o infrastructură virtuală extraordinară în România, cred că suntem top 3 sau 4 absolvenți de IT din Uniunea Europeană. Deci avem infrastructura, avem resursă umană, haideți să o punem împreună la dispoziție, pentru că la administrația publică digitalizarea e foarte jos. Deci, dacă dumneavoastră veniți alături de noi și încercăm să investim, să folosim resursa umană din România, să folosim infrastructura în România, putem să o facem. Bugetul apărării: am lucrat în Statele Unite pe contracte cu armata americană, contracte de cercetare, neavând nici cetățenie, nici security clearance, nimic. Deci nu putem doar să cumpărăm echipamente din bugetul apărării, ci trebuie să dezvoltăm. Și mai ales că vorbim de zonă de drone, unde avem expertiză. Deci împreună putem identifica modalități prin care să creștem bugetul cercetării, nu neapărat bugetul Ministerului.”
Foto: © Maigi | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Ramona Florea
Redacția
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă