Ministrul Mihai Dimian anunță măsuri în contextul rezultatelor slabe obținute de România la PISA 2025: elevii cu medii sub 7 la română și matematică vor participa săptămânal la ore remediale, iar Școala altfel și Săptămâna verde se vor desfășura „după același program ca și celelalte săptămâni de școală”

Ministrul Mihai Dimian a anunțat, în contextul rezultatelor slabe obținute de elevii români la testele PISA, măsuri „necesare pe termen scurt și mediu”, pe care le va prezenta săptămâna aceasta. Acesta a subliniat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că toți elevii cu medii sub 7 „trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română”, iar Școala altfel și Săptămâna verde „trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală”.

• România înregistrează scăderi la toate cele trei competenețe de bază – Științe, Citire și Matematică, inclusiv o scădere abruptă la Citire, în cadrul PISA 2025, după cum a scris Edupedu.ro. Țara noastră a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică și se apropie rapid de acest prag și la Citire. În plus, 57% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe.

„Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, „Școala altfel” și „Școala verde” trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente, trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română”, anunță ministrul.

„Voi reveni pe parcursul săptămânii cu alte mesaje despre ceea ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, dar și despre măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt și mediu”, a mai precizat acesta.

Mihai Dimian a mai explicat că rezultatele obținute de elevi au rămas la un nivel apropiat de cele de la PISA 2022 pentru că măsurile adoptate nu au avut suficient timp „pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor”, dar și pentru că elevii români au mai puține ore de curs comparativ cu media OCDE, precum și vacanțe mai lungi.

„Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. Este ca și cum țările OCDE ar mai face «2 ani de școală» în plus față de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica un decalaj de aproximativ 40 de puncte.”

„Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână ci și prin perioada mai redusă a vacanțelor școlare: „România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an”, conform aceluiași raport OCDE”, a completat el.

În plus, ministrul justifică discrepanța dintre rezultatele obținute de elevii din mediu urban și cei din rural prin modul de repartizare la liceu. Acesta susține că elevii cu rezultate mai bune la Evaluarea Națională, inclusiv cei care provin din școli gimnaziale rurale, ajung la licee din orașe, în timp ce elevii cu rezultate slabe sunt admiși la liceele din sate.

„Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu”, a subliniat Mihai Dimian.

Redăm mesajul integral al ministrului Mihai Dimian

Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine.

S-au făcut multe reforme în educația din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit.

Este departe de mine gândul că aș avea o soluție miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuși. S-a discutat mult și în ultimele zile despre schimbările necesare în educație. Și este evident că avem nevoie de condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți.

Dar avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația.

Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate.

Acest mesaj prezintă câteva concluzii personale privind rezultatele testelor PISA 2025.
Voi reveni pe parcursul săptămânii cu alte mesaje despre ceea ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, dar și despre măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt și mediu.

1. CINE SUNT ELEVII TESTAȚI ÎN PISA 2025?

Evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009. În România au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.

2. CE ÎNSEAMNĂ, DE FAPT, „RURAL” ȘI „URBAN” ÎN REZULTATELE PISA 2025?

89% dintre elevi testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă. Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între „RURAL” și „URBAN”. De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA.

Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare.

Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu.

Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate. Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre țintele importante ale măsurilor pentru îmbunătățirea rezultatelor educației.

Reamintesc și faptul că, la începutul acestui an, am crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, tocmai pentru a reduce dezechilibrele de finanțare și pentru a echilibra încadrarea în buget între școlile din rural și cele din urban. De asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) pentru învățământul gimnazial și cel pe care îl lansăm în aceste zile pentru învățământul primar are în vedere tocmai școlile cu risc de abandon ridicat.

Este însă foarte important să clarificăm că „RURAL” și „URBAN” nu înseamnă în cadrul rezultatelor PISA ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin aceste cuvinte în analiza educației din România și ceea ce am văzut reflectat și în spațiul public în aceste zile.

3. DE CE EXISTĂ DIFERENȚE ATÂT DE MARI ÎNTRE REZULTATELE ELEVILOR LA EVALUAREA NAȚIONALĂ ȘI CELE DE LA TESTELE PISA?

La prima vedere, diferența este foarte mare. La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică.
Privind diferența dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală. Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la matematică trebuie schimbate fundamental.
Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.

Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.

Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică.

Rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul „analfabetism funcțional” la matematică.

Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.

Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate, ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului.

Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică.

Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Națională și programele școlare de gimnaziu nu trebuie revizuite și adaptate. Dimpotrivă.

4. EVOLUȚIA ROMÂNIEI ÎNTRE PISA 2022 ȘI PISA 2025 SE ÎNCADREAZĂ ÎN TRENDUL INTERNAȚIONAL DE SCĂDERE, INCLUSIV DIN ȚĂRILE DEZVOLTATE, MEMBRE OCDE?

Da. Media țărilor membre OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, media României a scăzut cu 9 puncte. Media țărilor membre OCDE la științe a scăzut cu 3 puncte, media României a scăzut cu 3 puncte. Media țărilor membre OCDE la lectură a scăzut cu 14 puncte, media României a scăzut cu 16 puncte.

Așadar, scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat. Ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaționale la nivel internațional. PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate.

Această constatare nu trebuie însă folosită drept scuză. Dimpotrivă, trebuie să încercăm să înțelegem atât cauzele fenomenului internațional, cât și problemele specifice României.
Comparând evoluția României și a țărilor membre OCDE între PISA 2019 și PISA 2025 (vezi graficul din imagine), observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE.

OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat ÎNTR-UN AN de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfășurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, UN AN în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei.

Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învățământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an. Chiar dacă nu a fost irosit complet acel an, nu putem ignora faptul că defășurarea învățământului în format online pentru aproximativ un an a avut un efect asupra progresul mediu de învățare ale elevilor în acel an, nu doar în România ci în întreaga lume. Nu s-au pierdut toate cele „aproximativ 20 de puncte” asociate acelui an de studiu, dar putem estima că s-au pierdut puncte semnificative în acel an, atât în România, cât și pe plan internațional.

În concluzie, putem spune însă că pandemia și perturbarea procesului educațional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluția acestei generații. Și trebuie să facem acest lucru nu numai pentru România, ci într-un context internațional în care multe sisteme educaționale au cunoscut scăderi.
Dar aici apare întrebarea care mi se pare cu adevărat importantă pentru România.

5. CHIAR DACĂ SCĂDEREA ROMÂNIEI SE ÎNSCRIE ÎNTR-UN FENOMEN INTERNAȚIONAL, DE CE NU AM REUȘIT SĂ EVOLUĂM MAI BINE DECÂT ACEST TREND?

Proiectul „România Educată” a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor, iar testarea PISA a avut loc deja în prima jumătate a anului 2025.

Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor.

Faptul că am scăzut aproximativ în același ritm cu media OCDE ne ajută să înțelegem contextul. Nu poate însă să ne mulțumească. Raportul OCDE „Education at a glance” 2025 ne oferă poate una dintre explicațiile acestui decalaj de 50-60 de puncte între scorul României și media OCDE din 2012 până astăzi: „Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.”

Este ca și cum țările OCDE ar mai face „2 ani de școală” în plus față de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (având în vedere echivalența de mai sus) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână ci și prin perioada mai redusă a vacanțelor școlare: „România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an”, conform aceluiași raport OCDE.

Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, „Școala altfel” și „Școala verde” trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente, trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri.

6. CUM AU REUȘIT FINLANDA ȘI ESTONIA SĂ PROGRESEZE ATÂT DE MULT ÎN ULTIMII ANI, ÎN TIMP CE ROMÂNIA NU A REUȘIT?

După cum se poate observa din graficul prezentat, Finlanda nu a progresat ci a regresat semnificativ în ultimii 20 de ani, reducându-se decalajul dintre România și Finlanda de la 143 de puncte în 2006, la 63 de puncte în 2025! Numai în ultimii 7 ani, observăm că decalajul s-a redus cu 25 de puncte, de la 88 de puncte la 63.

În ceea ce privește Estonia, cauzele performanței sistemului lor de educație trebuie căutate înainte de 2006, ei intrând de la prima ediție cu un scor extraordinar (516) pe care și l-au menținut aproape constat pe parcursul ultimelor 2 decenii, în timp ce media internațională a scăzut.

7. DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE NE AFECTEAZĂ PERFORMANȚELE ELEVILOR?

În această perioadă vorbim și despre efectele unui „virus cognitiv”, care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. Cercetători de la universități de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation, et al.) justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele.

ÎN CONCLUZIE, am încercat să abordez câteva dintre temele pe care le consider importante, în limita timpului disponibil și fără pretenția de a fi cuprins toate problemele sau de a avea toate răspunsurile. Am văzut în aceste săptămâni mulți oameni valoroși implicați în căutarea unor soluții pentru educație, venind cu perspective, experiențe și propuneri diferite. Cred că trebuie să îi ascultăm și să îi implicăm pe toți cei care pot contribui cu bună-credință la această schimbare.

În același timp cred că fiecare dintre cei care au fost implicați în multiplele reforme la care a fost supusă educația din România în ultimele decenii trebuie să privească cu obiectivitate și luciditate la rezultate.

Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite.

Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență.

https://www.facebook.com/photo?fbid=28494200453524924&set=a.451214518250227