Ministrul Mihai Dimian spune că analizează în weekend profilul directorului de școală și că va da în analiză propunerea de recunoaștere a statutului de titular profesorilor angajați pe viabilitatea postului – răspunsuri într-o discuție cu profesorii pe Facebook

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a oferit primele indicii despre teme pe care le are în vedere în mandat în răspunsurile la comentariile primite la prima sa postare pe Facebook după preluarea funcției. Postarea, publicată după ședința de Guvern de joi, a strâns peste 340 de comentarii, multe dintre ele de la profesori sau persoane din sistemul de învățământ.

Dimian a răspuns personal la o parte dintre comentarii, iar în unele dintre intervenții a făcut referire la măsuri sau propuneri aflate în analiză la nivelul ministerului.

Întrebat despre criteriile pentru ocuparea funcțiilor de conducere în școli, ministrul a spus că are în analiză profilul directorului de școală și că speră să termine de analizat în weekend. „Am în analiză proiectul de profil profesional al managerului școlar. Sper să îl finalizez de analizat în weekend”.

Reamintim că, deși ar fi trebuit să fie organizat la finalul anului trecut, concursul de directori a fost amânat de fostul ministru Daniel David. Acesta anunțase consultări cu inspectori școlari și directori privind organizarea concursului pentru funcțiile de conducere din 2026 și preciza atunci că discuțiile vizau inclusiv debirocratizarea procedurilor și impactul măsurilor fiscale asupra sistemului de educație.

În practică, mandatele actuale ale directorilor au expirat la începutul anului 2026 pentru aproximativ 60% dintre școlile din România, potrivit declarațiilor făcute în ianuarie de secretarul de stat Sorin Ion. Acem acești directori sunt numiți cu delegație, deciziile fiind la latitudinea inspectorilor școlari generali – oameni politici și numiți la rândul lor politic.

Oficialii din educație au vorbit în ultimele luni despre necesitatea schimbării modului în care sunt selectați directorii de școli – că ar trebui să se testeze mai puțin capacitatea de memorare a legislației și mai mult competențele reale de management. Într-o analiză Edupedu.ro arătam în ianuarie că în practică, criteriile după care sunt evaluați directorii de școli de către inspectoratele școlare pun accent în mare măsură pe aspecte administrative și de conformare birocratică. Fișele de evaluare folosite de inspectorate includ indicatori precum respectarea legislației, completarea documentelor și raportărilor, implementarea deciziilor ministerului sau gestionarea activităților administrative ale școlii. Grilele de evaluare măsoară în principal capacitatea directorilor de a respecta proceduri și de a gestiona partea administrativă, mai puțin competențele de leadership educațional, dezvoltarea școlii sau impactul asupra rezultatelor elevilor.

Într-un alt răspuns oferit în comentarii, Mihai Dimian a făcut referire la o propunere privind recunoașterea statutului de titular pentru cadrele didactice angajate pe „viabilitatea postului”, spunând că aceasta va fi analizată. Tema a fost ridicată de un profesor „în numele a peste 2.000 de profesori angajați pe viabilitatea postului”, iar ministrul a transmis că „voi transmite în analiză această propunere”.

Subiectul este unul sensibil în sistemul de educație. Peste 2.000 de profesori angajați pe viabilitatea postului au transmis luna trecută un memoriu către sindicate și Ministerul Educației în care cer recunoașterea statutului lor, susținând că sunt „titulari în fapt, dar nu și în drept”. Aceștia spun că ocupă posturi considerate stabile pe mai mulți ani, însă nu beneficiază de aceleași drepturi ca profesorii titulari, situație care a generat în ultimii ani numeroase discuții în sistem.

La aceste propuneri oficialii Ministerului Educației, în special secretarul de stat Sorin Ion, au răspuns până acum implacabil cu „nu se poate”, invocând două „bariere legale” – decizii ale CCR pe tema angajarii și titularizării.

Comentariile la postarea ministrului au fost în mare parte mesaje de felicitare sau urări de succes la început de mandat, însă au existat și intervenții care au ridicat probleme punctuale din sistem, de la curriculum și numărul de ore pentru anumite discipline până la funcționarea aparatului ministerului sau modul de organizare a școlilor.

Mihai Dimian a fost numit ministru al Educației și Cercetării pe 3 martie 2026, prin decret semnat de președintele României, Nicușor Dan, iar ceremonia de depunere a jurământului a avut loc la Palatul Cotroceni. Ceremonia s-a încheiat fără declarații publice din partea președintelui sau a noului ministru. În primul mesaj publicat pe Facebook după prima ședință de Guvern la care a aparticipat, Dimian a anunțat aprobarea deblocării angajărilor pentru o serie de posturi în creșe construite recent prin PNRR.

Context

În anul școlar 2021-2022, trei sesiuni de concurs de directori de școli s-au organizat în România. În primele două etape au fost ocupate 6.969 de posturi de director adjunct și directori, din cele 8.692 de posturi scoase la concurs. Cele rămase neocupate, pentru care s-a organizat o a treia etapă în septembrie, erau 1.723 de posturi (sursa).

Edupedu.ro a scris în martie 2023 că erau 1.761 de directori și directori adjuncți de școli care au fost numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni, după ce în trei sesiuni de concurs pentru directori aceste posturi nu s-au ocupat. Asta arăta un raport al Ministerului Educației.

Și toate posturile din actualele inspectorate școlare urmau să fie scoase la concurs în 2024, an electoral cu patru rânduri de alegeri, prevedea proiectul de calendar pentru legislația subsecventă din august 2023. Regulile pentru recrutarea șefilor de direcții județene și a inspectorilor trebuiau stabilite până în februarie 2024, dar ministerul condus de Ligia Deca le-a amânat cu un an, până în iunie 2025.

Nici în prezent nu s-a anunțat organizarea unui concurs nici pentru directori, nici pentru inspectori școlari.

Un raport publicat de Ministerul Educației arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare.

Un raport Code for Romania publicat în septembrie 2023 arăta că “managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces”.