Standardele naționale de evaluare vor contribui la o acordare mai uniformă a notelor și ar putea reduce practica acordării „în masă” a notelor de 9 și 10, consideră ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian. Acesta a răspuns la comentariile și întrebările primite pe pagina de Facebook la postarea privind standardele naționale de evaluare.
Amintim că standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele
- „Copilul meu are 7 la clasă, dar nu știu dacă e de atât”. Bogdan Cristescu, director CNCE, a susținut că standardele naționale de evaluare îi vor ajuta pe părinți să înțeleagă notele. Nu vom mai bănui că profesorul mă nedreptățește
- OFICIAL Noul Cadru pentru curriculumul național 2026, ce leagă evaluarea elevilor de standarde de învățare și stabilește competențele-cheie ca „finalități” pentru activitățile școlare, a fost publicat – Document
Un utilizator a scris că una dintre problemele sistemului este acordarea frecventă a notelor foarte mari.
„Părere personală… poate reușim să ne îndepărtăm puțin de notele de 9 și de 10 date «în masă» elevilor… asta e marea mea problemă cu învățământul... se dau note mari ca nu cumva să scadă prestigiul școlii… cred că o școală bună se termină greu… nu cu clase întregi de elevi cu note peste 9.”
Mihai Dimian a susținut că standardele definesc nivelurile de performanță asociate fiecărei categorii de note.
„Standardele spun clar care e nivelul pentru 5-6, pentru 7-8 și pentru 9-10 în evaluarea unei competențe, deci vor avea și impactul menționat de dumneavoastră. Sigur că trebuie și respectate.”
Standardele naționale de evaluare nu schimbă sistemul de notare, ci oferă criterii mai clare
Un alt utilizator a susținut că, fără schimbarea modului de notare, standardele riscă să rămână „o hârtie în plus”.
Mihai Dimian a respins această idee și a explicat că rolul standardelor este tocmai acela de a uniformiza evaluarea.
„Standardele reprezintă tocmai un reper comun pentru notare. Ele descriu ce înseamnă, în termeni de competențe, un nivel de bază (corespunzător, în general, notelor 5–6), un nivel consolidat (7–8) și un nivel avansat (9–10). Nu schimbă sistemul de notare de la 1 la 10, ci oferă criterii mai clare și mai uniforme pentru acordarea notelor”, a scris Mihai Dimian
Ministrul a adăugat că perioada de consultare publică este momentul în care poate fi discutată și modalitatea concretă de implementare a standardelor: „Consultarea publică este momentul potrivit pentru a discuta și modul în care aceste standarde pot fi implementate cât mai eficient.”
Mihai Dimian a transmis că eficiența standardelor depinde de aplicarea lor în practică.
„O hârtie devine maculatură doar atunci când rămâne neaplicată. Dacă standardele sunt utilizate în evaluare, ele devin un instrument util, nu o formalitate”, a scris ministrul.
Un alt utilizator a susținut că în prezent există discipline la care foarte mulți elevi primesc nota 10 fără un nivel corespunzător de pregătire și că profesorii sunt greu de convins să acorde note mai mici.
„Există soluții. Dacă le spunem acum s-ar putea să fie blocate. :)”, a răspuns Mihai Dimian
Ce sunt standardele naționale de evaluare
Ministerul explică faptul că standardele de evaluare descriu, pentru fiecare competență specifică din programa școlară, ce știe și ce poate face un elev, la trei niveluri de performanță:
- nivel de bază;
- nivel consolidat;
- nivel avansat.
Aceste standarde nu înlocuiesc competențele din programele școlare și nici sistemul actual de notare, ci oferă profesorilor criterii clare și unitare pentru evaluare.
„Standardele de evaluare sunt instrumente prin care notele pot fi justificate în mod obiectiv și transparent, iar implementarea lor nu presupune înlocuirea notelor și nu schimbă sistemul existent de notare în sistemul preuniversitar”, se arată în nota de prezentare.
Niveluri de dezvoltare a competențelor
4 comments
Există soluții. Dacă le spunem acum s-ar putea să fie blocate. :)”, a răspuns Mihai Dimian
Fix așa funcționează consultările publice.
Deci cum spuneam și deunăzi se definesc cumva, vag standardele de notare.
Se continuă ideea absurdă că toți trebuie promovați cu orice chip.
Se confirmă ideaa că ,, standardele ” de fapt transferă la profesor responsabilitatea că le dă note mari.
Pt că Ministerul NU vrea sa explice părinților că nu toți trebuie să aibă numai 9 si 10 (desigur electoral ar pierde voturi partidul care deține portofoliul educației adică PNL inca de acum 7 ani)
Așa că au făcut niște standarde care sunt in continuare vagi, neclare, interpretabile, atacabile, contestabile…
Nu măsoară si nu apreciază nimic concret, detaliat.
Doar un instrument de propagandă politică, de derobare de răspundere în fața unui sistem distrus de politicile partidului care a coordonat Ministerul in ultimii 7 ani.
cap ai ministrule!!!minte ? ce ți mai trebuie?
Și cu cei de etnie romă și cu cei din mediul rural care nu vor să învețe orice ai face ca profesor și pe care vreți cu tot dinadinsul să îi trecem ca să dați bine că „reduceti abandonul școlar”, ce veți face?!
Nu cumva ar trebui încă din clasa a 5 a învățământul să se împartă în filiere terotice și practice, și mixte eventual, în funcție de situația intelectuală a elevilor, cum se întâmplă în alte țări mai dezvoltate care au eficientă și pragmatism în sistemul de educație?!
De la un timp văd că faceți fel de fel de experiențe pe spinarea elevilor.
Ați introdus fel de fel de manuale alternative, de nu mai știe nimeni care e mai bun și de ce e mau bun.
Ați introdus fel de fel de vacanțe, fel fe fel de ,,școală altfe”, și ați prelungit anul școlar pîna în luna lui cuptor (a se vedea că din cauza caniculei a fost amânată cu o zi o probă la bacalaureat).
Am 75 de ani și eu am dat bacalaureatul la începutul lunii iunie nu la începutul lunii iulie, lună care se mai numește și lună lui cuptor. Poate știți de ce se cheama lună lui cuptor ? Dacă nu știți vă spun eu : pentru că este cea mai călduroasă lună din an.
Înainte anul școlar era sfînt. Începea pe 15 septembrie și ckasele 1-VIII terminau anul pe 1 iunie, iar ceilalți adică liceul pe 15 iunie. Acum anul școlar începe cînd vrea cibe e la guvernare: începe pe 6 sau 9 sau 10, sau cine mai știe și tot așa se termină nereu diferit.
Față de învățământ văd că unii cum sunt parlamentarii au date fixe( cum sunt sărbătorile creștine) și indiferent ce este în țară ei cînd vine data pleacă în vacanță.
Numai săracii copii trebuie să accepte fel de fel de experiențe.
Aș avea mai multe, dar cred că și atît e de ajuns.