Mircea Miclea: Școala trebuie să limiteze accesul la telefoane în timpul orelor. Ești la oră, n-ai acces la telefon. Degeaba eu interzic copilului rețeaua socială și părintele lui stă tot timpul pe rețeaua socială

Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și fost ministru al Educației, a vorbit despre rețelele sociale și a adus în atenție 3 factori: companiile de tehnologie, familia și școala. Acesta a afirmat că școala „trebuie să limiteze accesul la telefoane în timpul orelor”: „Ești la oră, n-ai voie să ai acces la telefon decât dacă, eventual, profesorul spune să ne uităm toți la cutare aplicație”. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Vorbitorincii.

Cadrul didactic a identificat două probleme: se stă prea mult pe rețele sociale și „raportul dintre cât stai ca să înveți versus cât stai ca să te distrezi sau ca să pierzi vremea e copleșitor în favoarea pierderii de vreme”.

Potrivit lui Mircea Miclea, „companiile de tehnologie sunt un factor care trebuie implicat aici”. Acesta a vorbit și despre implicarea familiei și a școlii:

„2 – familia, pentru că degeaba eu interzic copilului rețeaua socială și părintele lui stă tot timpul pe rețeaua socială. (…) Al doilea factor este familia. Trebuie să dea un exemplu pe măsura a ceea ce cere de la elevi, nu să spună «gata, noi ne-am spălat pe mâini, guvernul să interzică și noi nu trebuie să facem nimic. Noi, ca părinți, trebuie să ne comportăm la fel, trebuie să stăm pe rețele cât vor mușchii noștri și să-i lăsăm pe copii să fie sub interdicția respectivă.»

3 – școala care trebuie să limiteze accesul la telefoane în timpul orelor, de exemplu, fizic, efectiv fizic. Ești la oră, n-ai voie să ai acces la telefon decât dacă, eventual, profesorul spune să ne uităm toți la cutare aplicație și facem în același timp cutare chestie, profesorul decide, dar nu-ți dau voie să ai telefon la tine și să răspunzi oricând vor mușchii tăi.”

Redăm declarațiile lui Mircea Miclea:

Cătălin Striblea: Vă mai întreb eu ceva pe termen lung, care se discută acum în zilele în care înregistrăm noi. Le-ați tăia rețelele sociale sau dimpotrivă?

Mircea Miclea: Ar fi o măsură pe care aș lua-o după ce aș lua alte măsuri. În niciun caz n-ar fi prima măsură. Eu cred că, acum, politicienii – ca să-și arate mușchii, să arate cât de responsabili sunt ei pentru națiunile pe care ei le guvernează – dintr-o dată încep să ia atitudine, să spună «iată, interzicem cutare. Uitați cât de mult ne pasă de viitorul nostru». Aiurea! Domnul Striblea, să nu cădem în chestii ieftine. (…) Probleme sunt două.

1 – se stă prea mult pe rețele sociale și pe online, în general. (…) Prima problemă e că se stă prea mult.

2 – raportul dintre cât stai ca să înveți versus cât stai ca să te distrezi sau ca să pierzi vremea e copleșitor în favoarea pierderii de vreme și a te distra față de învățare.

Acestea sunt două probleme. Prima problemă este că se stă prea mult, ar trebui să facem să se stea mai puțin. A doua problemă ar fi raportul dintre divertisment și învățare să fie mai degrabă în favoarea învățării decât a divertismentului.

Acest lucru se poate face triangulând niște factori: 1 – companiile care produc astfel de softuri, da, care pot să monitorizeze toată activitatea pe care eu o am pe online și care pot să-mi dea mie dreptul, ca părinte, să limitez (accesul copilului – n.red). Eu, ca părinte, stabilesc pentru copilul meu cât timp are voie pe online. Ok, i se închid toate aplicațiile. Tot se închide. Deci, dintr-o dată, rezolv prima problemă: aceea cât stă copilul meu pe online.

A doua chestiune care poate fi rezolvată de companiile acestea. Compania, din nou, îmi monitorizează toată activitatea, știe care sunt conținuturi de învățare și care sunt conținuturi de divertisment și poate să-mi dea din când în când câte o notificare: raportul dintre învățare și divertisment este de 1:15, trebuie să ajungi la 1:10, altfel nu-ți mai dau divertisment. Du-te și ia un curs, ia un podcast, ia o carte. Și atunci dintr-o dată rezolvi și problemele. Companiile de tehnologie sunt un factor care trebuie implicat aici.

2 – familia, pentru că degeaba eu interzic copilului rețeaua socială și părintele lui stă tot timpul pe rețeaua socială. (…) Al doilea factor este familia. Trebuie să dea un exemplu pe măsura a ceea ce cere de la elevi, nu să spună «gata, noi ne-am spălat pe mâini, guvernul să interzică și noi nu trebuie să facem nimic. Noi, ca părinți, trebuie să ne comportăm la fel, trebuie să stăm pe rețele cât vor mușchii noștri și să-i lăsăm pe copii să fie sub interdicția respectivă.»

3 – școala care trebuie să limiteze accesul la telefoane în timpul orelor, de exemplu, fizic, efectiv fizic. Ești la oră, n-ai voie să ai acces la telefon decât dacă, eventual, profesorul spune să ne uităm toți la cutare aplicație și facem în același timp cutare chestie, profesorul decide, dar nu-ți dau voie să ai telefon la tine și să răspunzi oricând vor mușchii tăi.

Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, întâi trebuie triangulați acești factori – companie de tehnologie, familia și școala – și trebuie intervenit aici. După aceea, văzând ce rezultate (avem -n.red), putem să ne gândim la interdicții. Altfel, interdicțiile fără penalizări, că nu e nicio penalizare la interdicția asta, da, Macron ce penalizări dă cuiva care în Franța, să zicem, va avea acces interzis? Nicio penalizare. Cu ce penalizare mă aleg eu? Cu niciuna. Zero. Prin urmare, nu va fi respectată.

2 – e așa de ușor de fentat. Dacă companiile de tehnologie nu contribuie la chestiunea asta, orice interdicție a oricărui politician, a oricărui parlament e zero barat. (…) Copiii o să fenteze.

Cătălin Striblea: Aceștia vor fi primii (…), dar cădem de acord că mințile lor sunt împrăștiate.

Mircea Miclea: Clar, indiscutabil. De aceea, cred că trebuie limitat timpul petrecut în online ca să stăm mai mult în realitatea proximală și să stăm în relații reale, ca să avem o societate mai coezivă, nu una atomizată. 2 – trebuie modificat raportul dintre învățare și divertisment. Acestea sunt cele două probleme.

Informații de context

În urma interdicţiei privind utilizarea reţelelor de socializare de către copii, ce a fost lansată anul trecut în Australia, un număr tot mai mare de naţiuni europene îşi analizează propriile restricţii, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la impactul reţelelor de socializare asupra sănătăţii şi siguranţei minorilor.

Până în prezent, cel puţin o duzină de ţări europene, inclusiv naţiuni din afara UE precum Marea Britanie şi Norvegia, au adoptat sau au în vedere legislaţia care stabileşte limite minime de vârstă – de obicei între 13 şi 16 ani – pentru utilizarea reţelelor sociale.

Miercuri, 15 aprilie, Ursula von der Leyen a anunțat că aplicația europeană de verificare a vârstei, soluție pentru protejarea copiilor pe platforme online, este gata. Vezi aici cum funcționează aplicația.

Cipru este cea mai recentă ţară care a anunţat planuri de a stabili o interdicţie.

Preşedintele Nikos Christodoulides a declarat joi că ţara sa va stabili vârsta de 15 ani ca fiind minimă pentru crearea şi utilizarea unui cont pe platformele de socializare.

Între timp, în Marea Britanie, prim-ministrul Keir Starmer le-a transmis joi companiilor de social media să îşi asume responsabilitatea pentru siguranţa copiilor pe platformele lor şi să răspundă cerinţelor părinţilor pentru o protecţie credibilă, mai degrabă decât să introducă „modificări superficiale”.

La începutul unei întâlniri cu directori de la Meta, Snap, Google, TikTok şi X, premierul britanic a spus că doreşte să audă ce măsuri vor lua platformele, deoarece „în acest moment, reţelele sociale ne pun copiii în pericol”.

În Marea Britanie sunt consultări până luna viitoare cu privire la restricţionarea accesului copiilor la reţelele sociale, inclusiv o posibilă interdicţie pentru persoanele sub 16 ani, precum şi restricţii privind starea de asediu, limite de timp pentru aplicaţii şi restricţii asupra a ceea ce a descris ca fiind caracteristici de design care dau dependenţă, conform Reuters.

Citește și:

Gata cu reţelele de socializare înainte de 15 ani, le-a spus preşedintele francez Emanuel Macron unor elevi de liceu pe care i-a îndemnat „să mai lase telefoanele” și să citească mai mult: Trebuie să încetinim ritmul şi să vă ajutăm să deveniţi adulţi și mai presus de toate, cetățeni

Profesorul Mircea Miclea: Curriculumul trebuie adaptat elevilor de azi, iar educația din mediul rural trebuie să devină prioritate / Propunere de platformă cu lecții-model

Profesorul Mircea Miclea: Reducerea finanțării educației este „un atentat la siguranța națională” / Cu ce ne apărăm noi într-un război hibrid? Nu cumva cu mințile noastre înainte de a lucra cu tancuri și cu drone?