Modalitate de rezolvare a subiectului-model Bacalaureat 2022, Sociologie – profesoara Alexandra Poenaru

1.481 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Profesoara de Sociologie Alexandra Poenaru de la Colegiul Național “Roman Vodă” din Neamț a rezolvat pentru EduPedu.ro subiectul-model din cele oficiale publicate de Minister în noiembrie 2021.

Aceasta a realizat și un ghid cu sfaturi pentru candidații la Sociologie ca probă la alegere în funcție de profil și filieră. “Dacă un subiect vi se pare mai dificil, gândiți-vă cum v-ați raporta la situația respective în viața de zi cu zi. Partea cea mai frumoasă la această disciplină este că ne întâlnim în viața noastră cu anumite fenomene, fapte și procese sociale. Totul are o corelație în realitate”, este unul din sfaturile cadrului didactic. (Mai multe detalii, aici)

Alexandra-Georgiana Poenaru este doctor în sociologie, licențiată în sociologie, filosofie și științele educației. În prezent predă sociologie și educație socială la Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman, județul Neamț.

Modelul de subiect la Sociologie anunțat de către oficiali în noiembrie 2021, pentru Bacalaureat 2022:

EduPedu.ro a scris în noiembrie 2021 despre modelele publicate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, din subordinea Ministerului Educației. Ele pot fi accesate aici.

Conform calendarului oficial de Bacalaureat 2022, proba la alegere a profilului este programată în ziua de miercuri, 22 iunie 2022.

Model de rezolvare pentru subiectul de mai sus:

Subiectul I

câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:

1-c, 2-b, 3-d, 4-d, 5-b, 6-a, 7-c, 8-b, 9-a, 10-c

Subiectul II

A.

câte 3 puncte pentru fiecare asociere corectă, astfel:

a-2
b-3
c-5
d-1

B.

1. Ideea principală a textului se referă la procesul de socializare care contribuie la dezvoltarea individului prin asimilarea de valori și modele specifice culturii în care s-a născut. Un rol important îl are grupul ca agent al socializării care poate contribui atât la asimilarea unor norme și valori pozitive cât și negative.

2. Două concepte sociologice la care fae referire textul sunt socializarea și grupul. Potrivit lui Anthony Giddens, socializarea reprezintă „procesul prin care copilul neajutorat devine treptat o persoană conștientă de sine, inteligentă, integrată în tipul de cultură în care s-a născut”. Grupul este o entitate de mai multe persoane aflate în relații de interacţiune şi dependenţă reciprocă, mijlocite de o activitate comună.

Legătura dintre cele două concepte se referă la faptul că grupul este un important agent al socializării care dezvoltă norme şi valori ce reglementează comportamentul tuturor membrilor săi. Grupul joacă un rol important în împărtășirea valorilor şi stilurilor de viaţă comune ajungând chiar la constituirea unei adevărate culturi proprii. Influența din partea grupului poate fi atât pozitivă (atunci când comportamentul membrilor este în acord cu modelele oferite de societate) cât și negativă (atunci când există conflict între comportament și regulile sociale).

În concluzie, cu toții suntem influențați de grupurile din care facem parte, acestea fiind un factor influent în procesul de socializare al copilului de la o vârstă fragedă.

3. Ipoteza potrivit căreia „dacă sunt încălcate de către copil norme și valori sociale, atunci familia îl determină, prin persuasiune și constrângere, să dezvolte comportamente dezirabile” se confirmă. Un argument care să susțină această ipoteză se referă la faptul că familia este o instituție totală care îndeplinește funcția de protecție a membrilor săi. Familia se definește drept grupul social primar constituit pe baza relațiilor de căsătorie, consangvinitate și rudenie, membrii grupului împărtășind sentimente, aspirații și valori comune. Așa cum rezultă și din definiție, familia tinde către aspirații și valori comune.

Dacă unul dintre membri încalcă anumite norme și valori împărtășite de familie, atunci, aceasta va încerca fie prin constrângere, fie prin persuasiune, să îl determine să aibă un comportament dezirabil. Oamenii sunt protejați în primul rând de instituția familiei și mai apoi de alte instituții. Totodată, familia este o instituție totală care încearcă să își controleze și să își influențeze membrii la un nivel maximal. De exemplu, dacă un copil manifestă anumite comportamente indezirabile față de școală, familia poate intervene pentru remedierea situației fie prin transmiterea unui mesaj de conștientizare privind importanța educației, fie prin constrângere.

4. Dicționarul de Sociologie Oxford definește școala deopotrivă instituție și metodă de educație, proces de administrare a cunoașterii acceptate din punct de vedere social, implicând un curriculum și o pedagogie aprobate, un corp didactic salarizat, participare obligatorie la cursuri a elevilor și împărțirea în grupe de învățare. Socializarea secundară începe în jurul vârstei de 7 ani și se încheie odată cu adolescența. În această etapă copilul asimilează toate rolurile sociale, produsele culturale și normele care îl fac să poată trăi normal în societate. Acest proces este important deoarece vizează maturizarea psihologică, culturală și socială prin asimilarea de noi roluri și deprinderi comportamentale care facilitează atât adaptarea socială cât și integrarea socio-culturală. Un rol important în cadrul procesului de socializare secundară revine școlii dar și altor instituții considerate agenți ai socializării.

Din punctul meu de vedere, școala constituie un agent al socializării prin care elevii dobândesc comportamentele necesare pentru participarea la viața socială. Principala funcție a educației este formarea și dezvoltarea personalității în vederea integrării sociale.

De pildă, E. Durkheim consideră că școala constituie un proces de socializare prin excelență, deoarece indivizii învață să se supună disciplinei, însă educația nu este un proces forțat și autoritar. Rolul școlii este tocmai acela de a favoriza formarea iubirii de disciplină, de grup și de instituții și, prin acestea, formarea personalității și a autonomiei.  Totodată, în experiența copilului, sublinia T. Parsons, școala este prima instituție de socializare, care introduce o diferența de status ce nu are baze biologice. Îndeplinindu-și sarcina de a transmite patrimoniul socio-cultural către tânăra generație, aceasta instituție asigură o educație necesară pentru a forma oameni integrați social, capabili să-și asume diverse roluri în cadrul grupurilor de apartenență.

Subiectul III

1. Eșantionul reprezintă ansamblu structurat de elemente studiate de către sociolog, care reproduce la scară redusă structura de ansamblu a populației totale și îi asigură reprezentativitatea.

2. Două caracteristici ale grupului mic sunt următoarele: număr relativ redus de persoane și între membri relațiile sunt directe.

3. Statusul reprezintă poziția ocupată de o persoană în societate. Rolul social reprezintă ansamblul comportamentelor pe care le performează un individ în baza statusului pe care îl deține.

Legătura dintre cele două concepte rezultă din ceea ce a evidențiat Jean Stoetzel! Dacă statusul este ansamblul comportamentelor la care se poate aștepta individul din partea celorlalți membri ai grupului, rolul definește ansamblul comportamentelor pe care grupul le poate aștepta în mod legitim de la un individ. Deși sunt noțiuni distincte, rolul și statusul se completează reciproc, stabilind poziția socială a fiecărei persoane în societate. Fiecare status trimite la un anumit sau mai multe roluri, după cum fiecare rol presupune un anumit sau anumite statusuri.

Un exemplu de status este cel de profesor care are următoarele roluri: de expert în actul de predare-învățare, de transmițător de cunoștințe, de metode, de declanșator și susținător al interesului pentru învățare al elevilor, de lider în clasa de elevi, de manager, de persoană care supraveghează, dirijează, organizează activitățile desfășurate în clasă, de model sociomoral pentru elevi etc.

4. Relațiile sociale sunt raporturi între unități sociale (grupuri, instituții, colectivităţi) sau între statusurile sociale ale indivizilor. Relații formale  decurg din diviziunea socială a activităților și și sunt reglementate prin norme și coduri presupunând implicarea parțială a setului de roluri și statusuri deținut de fiecare participant.

Un exemplu de relație socială formală este cea dintre un profesor și elevi în cadrul școlii. Între profesori și elevi relațiile sunt formale întrucât trebuie respectate anumite reguli și coduri de comportament.

5. Coeziunea este dată de ansamblul forțelor care mențin unitatea grupului și circumscrierea limitelor sale, fiind o rezultanta a relațiilor intra și extragrupale, caracteristicile psihosociale ale membrilor, natura sarcinii, contextul in care se desfășoară activitatea de grup etc. Cu cât membrii grupului sunt mai active și doresc să participle în cadrul grupului, asigurându-se un consens ridicat între aceștia, atunci coeziunea va fi ridicată. De altfel, coeziunea este situația unui grup caracterizat printr-un grad ridicat de consens, de adeziune la obiectivele comune și prin relații de cooperare”, este rezolvarea profesoarei.

Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2022 poate fi accesată aici: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.
Vezi și:
Cum va fi la Bacalaureat 2022, în timpul probelor scrise. Administrația Națională de Meteorologie: Vreme în general frumoasă, caldă, cu maxime de 34 de grade la proba de Română, luni / Prognoza completă din zilele de examen
Bacalaureat 2022. Sfaturi pentru proba de Sociologie de la profesoara Alexandra Poenaru: Partea cea mai frumoasă la această disciplină este că ne întâlnim în viața noastră cu anumite fenomene, fapte și procese sociale / Totul are o corelație în realitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Geografia nu este materie de Bacalaureat în ”viziunea Andronescu”. Societatea Română de Geografie: un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiințe

O petiție lansată pe internet pentru menținerea Geografiei ca variantă de opțiune pentru examenul de bacalaureat a strâns deja peste 6.500 de semnături. Profesorii au reacționat astfel după anunțul de…
Vezi articolul

AmCham România face apel la Guvern “să asigure continuitatea procesului de educație”, să relaxeze curriculumul școlar aferent ultimelor 2 luni și să decaleze examenele de finalizare a studiilor

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) face apel la Guvern “să asigure continuitatea procesului de educație chiar și într-un astfel de context”, cum este criza COVID-19. “AmCham Romania susține…
Vezi articolul