Bacalaureat 2022. Sfaturi pentru proba de Sociologie de la profesoara Alexandra Poenaru: Partea cea mai frumoasă la această disciplină este că ne întâlnim în viața noastră cu anumite fenomene, fapte și procese sociale / Totul are o corelație în realitate

1.569 de vizualizări
Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com
Sesiunea iunie-iulie de BAC 2022 continuă miercuri, 22 iunie, cu proba la alegere în funcție de profil și specializare. Într-un articol trimis pe adresa redactie@edupedu.ro, profesoara de Sociologie Alexandra Poenaru le-a transmis câteva sfaturi candidaților la examen. Aceasta susține că “în rezolvarea subiectivelor trebuie în primul rând să respectăm cerințele, să utilizăm un limbaj adecvat, clar, să definim conceptele [sociologice] cheie, să respectăm limita de spațiu acolo unde este indicată”. Sfaturile complete, mai jos.

“Dacă un subiect vi se pare mai dificil, gândiți-vă cum v-ați raporta la situația respective în viața de zi cu zi. Partea cea mai frumoasă la această disciplină este că ne întâlnim în viața noastră cu anumite fenomene, fapte și procese sociale. Totul are o corelație în realitate”, este unul din sfaturile cadrului didactic.

Alexandra-Georgiana Poenaru este doctor în sociologie, licențiată în sociologie, filosofie și științele educației. În prezent predă sociologie și educație socială la Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman, județul Neamț.

Conform calendarului oficial de Bacalaureat 2022, proba la alegere a profilului este programată în ziua de miercuri, 22 iunie 2022.

Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2022 poate fi accesată aici: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.
Recomandările complete:
Foto: Arhiva personală

“În cadrul examenului de bacalaureat 2022, disciplina Sociologie poate fi susținută la proba E.d, în funcție de profil și specializare. Principalele competențe de evaluat se referă la utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor și instrumentelor de investigare sociologică în analizarea unor fenomene și procese sociale, analizarea rolului și stadiilor socializării, identificarea și analizarea unor comportamente și probleme sociale, argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică sociologică.

Conținuturile din programă sunt următoarele:

1. Perspectiva sociologică asupra societății. Metodologia cercetării sociologice;

2. Societatea și viața socială (Structura socială-status și rol, relații sociale, grupuri sociale; instituții și organizații sociale: familia, școala, biserica, statul, partidele politice, ONG-urile; Socializarea – rol, stadii).

Subiectul I conține 10 întrebări grilă cu un singur răspuns corect. Înainte de a alege un răspuns trebuie să citim cu atenție întrebarea, variantele de răspuns și apoi să alegem răspunsul pe care îl considerăm cel mai bun. Dacă sunteți nesiguri, mergeți prin eliminare. De asemenea, atenție la întrebările care conțin negație și în situația în care scrieți răspunsurile pe ciornă, la ceea ce transcrieți pe foaia de examen. Este bine să citim toate variantele de răspuns!

Subiectul II este structurat în două părți. În prima parte avem un item de tip asociere. Trebuie să asociem elementele din coloana A cu explicațiile din coloana B. În coloana B, un element nu are corespondent.

Partea a doua conține un item de tip întrebare structurată. Citiți cu atenție textul iar la primul punct trebuie formulată ideea principală a textului. Ideea textului trebuie reformulată în aproximativ 3-4 rânduri fără a aduce informații în plus. Altfel spus, trebuie să faceți o sinteză a textului respectiv așa cum l-ați înțeles.

La punctul 2, se cere să explicați în aproximativ jumătate de pagină modul specific în care interacționează două concepte din text. Alegeți două concepte între care poate fi stabilită o corelație. Prima propoziție scrisă trebuie să conțină cele două concepte. Apoi, definiți conceptele după care facem legătura dintre ele. Cele 10 puncte alocate acestui subiect sunt structurate astfel: 2 puncte pentru menționarea conceptelor, 2 puncte pentru limbajul de specialitate, 2 puncte pentru încadrarea în limita de spațiu (aproximativ jumătate de pagină) și 4 puncte pentru legătura propriu-zisă.

Să presupunem că textul face referire la socializare și familie. Un exemplu de rezolvare poate fi următorul:

Două dintre conceptele la care face referire textul sunt socializarea și familia.

Conform Dicționarului de Sociologie Oxford, socializarea reprezintă „procesul prin care învățăm să devenim membri ai societății, atât prin interiorizarea normelor și valorilor societății, cât și prin deprinderea rolurilor noastre sociale”. Familia este grupul social primar constituit pe baza relațiilor de căsătorie, consangvinitate și rudenie, membrii grupului împărtășind sentimente, aspirații și valori comune.

Legătura dintre cele două concepte se referă la faptul că familia este un agent al socializării și constituie, în orice societate, factorul primordial al formării și socializării copilului. Familia este primul mediu educativ în care se pun bazele socializării. În etapa socializării primare, copilul învață limbajul, mormele de bază pentru viața în societate și asimilează valorile fundamentale ale societății în care trăiește precum și cunoștințele, atitudinile, comportamentele dezirabile în plan social. Copilul achiziționează principalele elemente ale propriei culturi, elemente care îl fac capabil să poată trăi în societate.

La punctul 3 se cere să confirmați sau să infirmați o ipoteză. Încă de la început, este important să precizăm dacă ipoteza se confirmă sau se infirmă și în funcție de varianta aleasă să argumentăm. O sugestie privind modul de formulare este următorul: Ipoteza potrivit căreia „…” (scriem ipoteza), se confirmă/infirmă. Un argument este acela că… (încercăm să formulăm un argument complex) urmând explicația propriu zisă. Întrucât nu avem limită de spațiu putem include definiții ale conceptelor cheie precum și exemple concrete care să ne susțină argumentul.

La punctul 4 se cere formularea unui punct de vedere personal. Chiar dacă trebuie să formulăm o părere personală este indicat ca textul realizat să conțină și informații științifice. Putem începe prin a defini conceptele cheie urmând formularea unei opinii neutre cu privire la cerința data. Când exprimăm punctul de vedere trebuie să avem în vedere anumiți indicatori, precum: în opinia mea, din punctul meu de vedere, eu consider că, eu cred că… La fel ca la punctul 3, putem formula exemple concrete care să ne susțină opinia și nu avem limită de spațiu.

Subiectul III conține 5 cerințe. La punctul 1, trebuie scrisă definiția unui concept. Definiția trebuie să fie corectă din punct de vedere științific.

La punctul 2 se cere menționarea a două caracteristici ale unui concept. De cele mai multe ori, caracteristicile pot fi preluate din definiția conceptului. Cele două caracteristici vor fi integrate într-o frază.

Un exemplu este următorul:

Două caracteristici ale grupului formal se referă la faptul că între membrii grupului relațiile sunt de tip formal și presupune existența unei structuri ierarhice.

La punctul 3 trebuie evidențiată o corelație între doi termeni. În primul rând, definim cei doi termini pentru că în barem se punctează definirea conceptelor cu 2 puncte din 10. Apoi facem legătura și ne gândim la un exemplu concret. Atenție la limbajul de specialitate și limita de spațiu (sunt alocate puncte pentru respectarea acestora, la fel ca la subiectul II, punctul 2).

La punctul 4 trebuie să formulăm un exemplu concret. Exemplul nu trebuie să conțină nume de persoane sau orice alte informații care pot conduce la interpretarea greșită a răspunsului. În construirea răspunsului putem utiliza definiția conceptului cheie.

Punctul 5 face referire la o afirmație pe care trebuie să o argumentăm în aproximativ 10 rânduri. Din nou atenție la limita de spațiu, definirea conceptului cheie, limbajul clar și corect științific”, sunt indicațiile profesoarei.

“În concluzie, în rezolvarea subiectivelor trebuie în primul rând să respectăm cerințele, să utilizăm un limbaj adecvat, clar, să definim conceptele cheie, să respectăm limita de spațiu acolo unde este indicată, să formulăm exemple concrete care să nu fie înțelese ca o jignire adusă cuiva sau tratament discriminatoriu față de cineva. Atunci când scriem definiții, și știm cui aparține respectiva definiție, este bine să indicăm sursa iar definiția să o scriem între ghilimele (de exemplu, conform lui Anthony Giddens socializarea reprezintă „procesul prin care copilul neajutorat devine treptat o persoană conștientă de sine, inteligentă, integrată în tipul de cultură în care s-a născut”.

Dacă un subiect vi se pare mai dificil, gândiți-vă cum v-ați raporta la situația respective în viața de zi cu zi. Partea cea mai frumoasă la această disciplină este că ne întâlnim în viața noastră cu anumite fenomene, fapte și procese sociale. Totul are o corelație în realitate!”, încheie profesoara.

Despre cadrul didactic:

“Alexandra-Georgiana Poenaru este doctor în sociologie, licențiată în sociologie, filosofie și științele educației. A participat la conferințe naționale și internaționale și a publicat diverse studii, capitole de cărți și articole în reviste de specialitate pe teme privind migrația internațională, reprezentări sociale ale migranților, discriminarea migranților români din Italia, migrația forței de muncă în Europa, migrație și antre-prenoriat, participarea politică a migranților români, proiecte culturale dezvoltate de asociațiile românești din Toscana, exploatarea migranților români pe piața muncii din Italia etc.

În prezent este profesor de sociologie și educație socială la Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman, județul Neamț.

În perioada decembrie 2018 – octombrie 2020 a fost asistent de cercetare în cadrul proiectului „Factorii care influențează atitudinile profesorilor față de utilizarea neetică a tehnologiei informației în învățământul superior” derulat la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, proiect finanţat prin CNCS – UEFISCDI.

Este autoarea cărții „Migranții români din Italia. Discriminare și inechități sociale pe piața muncii” apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2022″, se arată în descrierea trimisă redacției.

Citește aici toate articolele EduPedu.ro cu sfaturi pentru probele de BAC 2022.

Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Ministerul Educației, despre examenul oral de Limba română de la Bacalaureat: “NU reflectă nivelul de stăpânire a limbii”. Regulile de admitere la facultate pentru minorități rămân neschimbate

Ministerul Educației anunță într-un răspuns pentru Edupedu.ro că nu schimbă regulile de admitere la facultate, master și doctorat, așa cum ceruse Avocatul Poporului, și că certificatul obținut de elevi la…
Vezi articolul