Monitorizarea mediului, printre politicile de securitate națională: propunerea consorțiului de cercetare INTER-ASPA

450 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Situația actuală a sistemelor de producere a datelor cu privire la apă, sol și resurse regenerabile “este extrem de precară”, iar monitorizarea proceselor de interfață “este cu totul absentă în România”. Avertismentul este lansat de divizia de științe sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București – ICUB și de un grup de centre de cercetare din Universitatea din București implicate în consorțiul de cercetare INTER-ASPA.

Într-un comunicat intitulat “Monitorizarea și cercetarea mediului susțin securitatea națională. Întâlnire de lucru în cadrul proiectului INTER-ASPA“, instituțiile de cercetare anunță că organizează în zilele de 9 și 10 noiembrie o întâlnire de lucru cu 24 de participanți, cu următoarele obiective:

  • Evaluarea detaliată a necesității asocierii monitoringului integrat al mediului politicii de securitate națională a României,
  • Evaluarea oportunității inițierii acțiunilor susținute de comunicare coerentă a priorităților legate de starea naturii din spațiul cunoașterii academice spre cel decizional,
  • Evaluarea fezabilității includerii pe termen mediu a unor priorități legate de starea capitalului natural pe agenda decidenților din zona securității naționale

Printre cercetătorii care vor lua cuvântul în cadrul workshop-ului din Sinaia se află Andrei Miroiu, Laurențiu Gheorghe, Virgil Iordache, Ștefan Leca, Radu Drobot, Dan Cogălniceanu, Radu Lăcătușu, Daniel Scrădeanu, Călin Baciu, Daniel Dunea.

“Alinierea corectă, bazată pe cunoaștere științifică solidă și pe măsurători credibile, a realității complexe a sistemelor socio-ecologice în ce privește componenta lor naturală (resurse și servicii naturale neregenerabile și regenerabile) cu riscurile de securitate la scări locale, regionale, naționale și transnaționale (evaluate în termeni de destabilizare economică, socială și instituțională), poate duce la prioritizarea în prim planul agendei decidenților a obiectivelor legate de aceste resurse, generic numite ca fiind de mediu. Prioritizarea sus pe agendă a problemelor de mediu și finanțarea prioritară nu sunt obiective valoroase în sine, dar sunt obiective corecte când analiza ar conduce la concluzia că riscurile de securitate sunt mari“, se arată în comunicatul consorțiului de cercetare INTER-ASPA.

Situația actuală a sistemelor de monitorizare a mediului

Consorțiul avertizează că “situația actuală a sistemelor de producere a datelor cu privire la apă, sol și resurse regenerabile (ecosisteme, servicii ecosistemice) este extrem de precară din varii considerente instituționale și culturale (între care fragmentarea ideatică rezultată din mecanismele generale care duc la hiperspecializare științifică joacă și ele un rol), iar monitorizarea proceselor de interfață dintre diferitele compartimente abordate sectoriale este cu totul absentă în România. Singurele sisteme de monitoring mulțumitoare sunt cel susținute de Administrația Națională de Meteorologie și ICAS, fără însă ca acesta să includă module dedicate cuplajului cu alte sisteme de monitoring”.

“În celealte componente ale sistemului național de monitoring există un blocaj organizațional în stadii imature de abordare a problemelor de interes public, adesea activitatea fiind orientată spre interese economice punctuale și grupale, cu rezultatul net erodarea ireversibilă a capitalului natural”, atrag atenția institutele de cercetare partenere în proiect.

Acestea informează că “arenele de acțiune care ar putea stimula evoluția organizațională în aceste domenii sunt afectate de starea generală precară a capitalului social și simbolic din România, neputându-se derula proceduri eficiente de luare a unor decizii în interesul cetățeanului datorită încrederii sociale prea scăzute și a perturbării ierarhiilor de merit relevante (cine deține cunoaștere științifică relevantă, cine are autoritate managerială reală, cine e responsabil legal pentru degradare naturală și instituțională, etc)”.

“Având în vedere situația actuală, o posibilitate de deblocare a evoluției pozitive a sistemului de monitorizare, împreună cu cel de producere a cunoașterii științifice relevante pentru managementul integrat al resurselor naturale, fără de care nu are nici o utilitate, ar putea fi asocierea sa cu aspecte legate de securitatea națională, așa cum s-a făcut în cazul problemei corupției generalizate. Întâlnirea de lucru din 9 și 10 noiembrie va furniza o sinteză academică utilizabilă pentru inițierea discuțiilor în acest sens”, anunță Divizia de științe sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București – ICUB.

Organizatorii workshop-ului precizează că discuțiile pornesc de la prezentarea ideilor aflate în circulație pe plan internațional, de la compararea lor cu situația din România de către specialiști în studii de securitate și în analiză și dezvoltare instituțională și, pe de altă parte, adaptarea lor de către experții cu competențe în principalele tipuri de monitorizare sectorială, de către specialiștii în modelare integrată a proceselor naturale și de către specialiștii în managementul integrat resurselor naturale.

Evenimentele legate de mediu (resurse și servicii naturale) cu riscuri de securitate mari pot fi privite ca parte a situațiilor din arenele de acțiune ostromiene aflate pe gradientul dintre un bun management la resurselor naturale și un management catastrofal al resurselor naturale. Din punct de vedere teoretic de stabilit este de la ce poziție pe acest gradient și de la ce nivel ierarhic (sau scară spațio-temporală) în sus un eveniment de mediu care perturbă sistemul socio-ecologic depășește reziliența sa de o manieră care nu poate fi absorbită / tamponată fără perturbări grave, fără riscuri majore la scară națională”, se arată în comunicatul remis Edupedu.ro.

În prima parte a celei de a doua zi a workshop-ului va avea loc o discuție structurată de grup pentru a afla opiniile și preferințele experților cu privire la necesitatea și oportunitatea asocierii cu securitatea națională a unor aspecte legate de monitorizare și modelarea integrată a proceselor care susțin producția de resurse neregenerabile și regenerabile relevante pentru proiectul INTER-ASPA.

“Obiectivul acestei sesiuni este stabilirea unei liste de priorități pentru asocierea cu securitatea națională a celor mai critice aspecte naturale și instituționale legate de mediu. Lista de priorități este cea care credem că va necesita atenție specială la nivel național, finanțare prioritară, și nu va reflecta interese înguste de breaslă disciplinară științifică, economice (ale unor firme și ong-uri de consultanță), sau ale instituțiilor care fac cercetare și monitoring, problematica fiind decuplată principial de cea a dezvoltării generale a sistemului de cercetare sau academic într-o abordare strict sectorială”, spune Institutul de Cercetări al Universității din București – ICUB.

În a doua parte a celei de a doua zi a workshopului se va produce “agenda de cercetare aplicativă și prelegislativă care să răspundă primelor trei priorități din lista stabilită în prima partea zilei. Această agendă de cercetare va fi inclusă în agenda de cercetare 2020-2030, livrabilul instituțional final al proiectului INTER-ASPA”.

“La finalul celei de a doua zi se vor stabili contributorii și structura detaliată a unui raport care va conține rezultatele și recomandările workshopului. Raportul se va redacta în termen de două săptămâni de la finalizarea workshopului, va fi trimis către instituțiile relevante din România (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Parlamentul României), va fi făcut public și va fi diseminat pe canalele de comunicare relevante”, anunță consorțiul.

INTER-ASPA („INstrumente de modelare a proceselor de inTERfaţă Apă – Sol – Plante – Aer pentru administrarea inteligentă şi durabilă a bazinelor hidrografice şi a ecosistemelor dependente de apa subterană la multiple scări spaţio-temporale în condiţiile schimbărilor climatice”) este un proiect realizat în consorţii CDI (PCCDI) cu șapte parteneri organizaționali:

  • Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București
  • Universitatea București
  • Universitatea Ovidius
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată al Academiei Române “Gheorghe Mihoc – Caius Iacob”
  • Universitatea Valahia din Târgoviște
  • Institutul de Biologie
Vezi aici site-ul dedicat proiectului INTER-ASPA
Vezi aici pagina de Facebook a proiectului INTER-ASPA

Foto: Pexels.com

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Adrian Stănică, directorul Institutului de Geologie și Geoecologie Marină: Putem ucide Marea Neagră foarte rapid, dacă permitem o dezvoltare economică masivă fără să ne uităm la mediu / DOORS, proiectul european de 9 milioane de euro condus de România, care construiește un sistem cu toate datele științifice despre Marea Neagră și potențialul pentru energii regenerabile

Cercetătorii în geoecologie marină din România lucrează, alături de oamenii de știință din alte 14 state, pentru a aduna și armoniza toate datele științifice existente cu privire la Marea Neagră.…
Vezi articolul