Noile rezultate experimentale din CERN și Fermilab confirmă existența oderonului, a cărui ipoteză a fost formulată de cercetătorul Basarab Nicolescu, românul care a luat aur la prima Olimpiadă Internațională de Matematică din istorie, anunță Universitatea Babeș-Bolyai

42.498 de vizualizări
Basarab Nicolescu / Foto: UBB
Analiza rezultatelor recent obținute în cadrul acceleratorului de particule LHC din CERN și a Tevatronului de la Fermilab au confirmat ipotezele formulate de profesorul Basarab Nicolescu și de fizicianul polonez Leszek Lukaszuk în 1973 privind existența oderonului, anunță Universitatea Babeș-Bolyai.

Cei doi teoreticieni, prin calculele efectuate acum aproape 50 de ani, au explicat, în cadrul teoriei teoremelor asimptotice, asimetriile observate în secțiunile eficace de împrăștiere dintre ciocnirile de proton-proton și proton-antiproton, presupunând existența unei mediatoare de forțe cu proprietăți stranii, numită de către ei „oderon”. Mai târziu, în cadrul cromodinamicii cuantice (formalismul matematic prin care descriem interacțiunile tari dinăuntrul nucleelor) s-a redefinit această particulă ca fiind o stare stranie a materiei, o legătură inedită între trei gluoni (particule elementare care leagă între ei quarcii). De aproape 50 ani însă oderonul a rămas o enigmă a fizicii, existența sa nefiind riguros demonstrată în fizica experimentală a particulelor elementare, precizează Universitatea Babeș-Bolyai într-un comunicat remis EduPedu.ro.

Foto: UBB

„Rezultatele noi obținute de către CERN și Fermilab au arătat că predicțiile profesorului Nicolescu se confirmă riguros. Aceste rezultate au fost extrem de mediatizate în ultimele luni de publicații de prestigiu din întreaga lume. Mai este de menționat faptul că analize similare efectuate pe date cu statistici mai slabe de către Basarab Nicolescu în 2018 au indicat și ele o primă confirmare experimentală. La origine, numele „oderon” provine din cuvântul englez „odd” (impar, straniu)”, explică instituția de învățământ superior.

Cariera academică a profesorului Basarab Nicolescu este legată de laboratoarele CNRS din Franța până în anul 2008, când s-a pensionat. A lucrat la Institutul de Fizică Nucleară, Divizia de Fizică Teoretică, Orsay, și ulterior la Laboratorul de Fizică Nucleară și Energii înalte, Universitatea Paris VI. În 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Este Doctor Honoris Cauza al mai multor universități din lume. În prezent, prof. Basarab Nicolescu este conducător de doctorat și profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Basarab Nicolescu este și primul român care a câștigat medalie de aur, în istoria Olimpiadei Internaționale de Matematică. S-a întâmplat chiar la prima ediție a competiției internaționale, organizată în 1959 în România.

Foto: UBB / Basarab Nicolescu

Citește pe HotNews.ro un VIDEO INTERVIU DOCUMENT cu Basarab Nicolescu, românul care a luat aur la prima Olimpiada Internațională de Matematică


4 comments
  1. Întotdeauna ne,, bătea „la Olimpiade spre exasperarea profesorilor noștri de matematică, dar în special, de fizică!

  2. Din păcate de la ESA ne-au aruncat afară (pentru că politicienii români care conduc aceasta țară nu au avut bani să plătească o elementară cotizație ),urmează să ne arunce afară și de la CERN și oamenii noștrii de știință vor ajunge in marile laboratoare reprezentând alte puteri ale științei.

    1. @Dan. Aveti dreptate, nu suna bine deloc deoarece sugereaza ca venerabilul nostru Basarab ar fi descoperit cine stie ce mare noutate: vreo noua particula elementara, de exemplu. Nu este vorba, insa, decat de confirmarea existentei unei stari cuantice deja presupuse a particulelor elementare, stare care a fost descrisa drept „culoare” sau „mireasma” si careia i s-a prezis atasarea unui nou numar cuantic. Oderonul nu este o noua particula elementara, ci doar o stare cuantica inca putin cunoscuta/cercetata. Este u merit al d-lui Basarab, dar nu atat de mare pre cat sugereaza titlul , necunoscatorilor. Despre necesitatea introducerii acestui nou numar cuantic se vorbeste de multa vreme in lumea profesionistilor domeniului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Modelul francez de ascensiune în clasamentul Shanghai al universităților, în care România nu mai apare anul acesta: în top sunt universități noi, formate prin asocierea unora vechi și prin integrarea unor institute de cercetare, plus finanțări prin programe speciale, sprijinite sistematic de autorități

“Vă mulțumesc!”, a transmis președintele francez, Emmanuel Macron, mediului academic și de cercetare, după ce, săptămâna aceasta, a fost anunțată ultima ediție a rankingului universitar internațional Shanghai. “Vom continua să…
Vezi articolul

Consiliul Cercetării are o nouă conducere: Alexandru Babeș, cercetător în Neurobiologie la București, care a mai fost în 2011 și 2016 președintele organismului care poate propune retragerea acreditării unei întregi școli doctorale – SURSE

Ministrul Educației a aprobat o nouă componență a Consiliului Național al Cercetării Științifice, organism de experți în cercetare cu rol important în evaluarea internă a universităților și în clasificarea departamentelor.…
Vezi articolul

Un jurnal de știință și teologie publicat în România, la Iași, are aceeași cotă ca revistele Nature și Science pentru profesorii și cercetătorii din Polonia, conform unei noi liste de evaluare a publicațiilor academice / Lista, care întărește poziția jurnalelor teologice, e criticată de universitarii polonezi

O serie de schimbări introduse recent de Ministerul Educației din Polonia acordă o valoare superioară articolelor publicate în în jurnalele academice dedicate teologiei, articole care sunt cotate acum la fel…
Vezi articolul