„Nu pot să spun că anul viitor alocarea din PIB pentru cercetare în România va fi de 2%”, adică 1% finanțare publică și 1 % privată, spune noul ministru Bogdan-Gruia Ivan / La începutul anului, Nicolae Ciucă și Sebastian Burduja vorbeau despre 1% de la buget pentru cercetare în 2024

Ținta de 2% din PIB pentru cercetare – 1% din bani publici și 1% din zona privată – este „mai mult decât curajoasă”, dar „nu pot să spun că anul viitor alocarea din PIB pentru cercetare în România va fi de 2%”, a spus, în cadrul unei dezbateri, noul ministru al Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan. El face aceste declarații în condițiile în care predecesorul său, Sebastian Burduja, precum și fostul premier Nicolae Ciucă spuneau la începutul anului că alocarea de la buget pentru cercetare va ajunge la 1% în 2024.

În cadrul Forumului România Digitală 2023, desfășurat marți, noul ministru a spus că dorește consultări largi pentru a stabili prioritățile cercetării, deoarece „să avem în continuare 45-50 de priorități, vom face de toate și nimic foarte bun”. „Ced că trebuie să ne focusăm pe câteva industrii-cheie, trei-cinci industrii-cheie și ca să le definim de asemenea, lansez invitația tuturor actorilor publici, privați, împreună cu Academia Română, împreună cu Consiliul Rectorilor din România, cu universitățile, să stăm la aceeași masă, să definim care sunt prioritățile și să mergem înainte”, a spus el.

• Ministrul Ivan a anunțat că, vineri, va avea o întâlnire de lucru cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor, pentru a elabora „o strategie pragmatică”, strategie „cu priorități simple, dar care au impact mare, acele modificări mici, cu impact mare, care de multe ori n-au nevoie de bani” . 

Bogdan Ivan menționase ținta de 2% din PIB – 1% finanțare privată și 1% finanțare publică – și în timpul audierilor din Parlament, premergătoare numirii ca ministru, dar a menționat obiectivul ca aspirație generală, fără a propune un orizont clar de timp. Ținta de 2%, în aceeași formulă, este menționată și în programul guvernului Ciolacu.

La începutul anului, fostul premier liberal Nicolae Ciucă și fostul ministru liberal al Cercetării, Sebastian Burduja, spuseseră că bugetul cercetării va ajunge la 1% din PIB în 2024, după ce, anul acesta, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB.

Declarațiile pe tema cercetării făcute de Bogdan-Gruia Ivan la Forumul România Digitală 2023 (la min.2.33.00 pe înregistrarea dezbaterii):

„Moderator: (…) Doriți, aveți în vedere alocarea pentru finanțarea aceasta de 2% din PIB pentru cercetare.

Bogdan-Gruia Ivan: E o țintă mai mult decât curajoasă. Nu pot să spun că anul viitor alocarea din PIB pentru cercetare în România va fi de 2%. Dar pot să spun următorul lucru: e o țintă pe care ne-o asumăm ca viziune de de dezvoltare, acest 2% să fie format, pe de o parte, din 1% din zona publică, iar 1% din zona privată, pentru că dacă ne uităm la modelul statelor care au reușit Statele Unite ale Americii, Israel, Polonia – care este mai aproape de noi, vom vedea că există o competiție foarte, foarte puternică între zona de cercetare publică și cea privată. Și în această formulă, chiar după discuțiile cu colegii mei din minister, am făcut o grup de lucru informal în care vrem să avem discuții cu toți cei implicați în tot ceea ce înseamnă zona de cercetare, dar și output-ul pe care putem să îl aducem în economie.

Adică să facem cercetare fără să avem un impact economic direct în societate… atunci poate și acei bani sunt prea mulți. Și trebuie să vedem care sunt domeniile-cheie, pentru că dacă vom încerca în perioada următoare să facem cercetare de la cartofi până la industrie aerospațială și să avem în continuare 45-50 de priorități, vom face de toate și nimic foarte bun. 

Avem rezultate remarcabile în cercetarea noastră, în foarte multe institute ale ministerului, dar în același timp cred că trebuie să ne focusăm pe câteva industrii-cheie, trei-cinci industrii-cheie și ca să le definim de asemenea, lansez invitația tuturor actorilor publici, privați, împreună cu Academia Română, împreună cu Consiliul Rectorilor din România, cu universitățile, să stăm la aceeași masă, să definim care sunt prioritățile și să mergem înainte.

Pentru că, de multe ori când se schimbă un ministru în guvern, noul ministru vine cu altă viziune, rade tot ce a fost înaintea lui și după asta spune că nimic nu a fost bine. Eu văd lucrurile altfel. Cred că s-au întâmplat foarte multe lucruri bune în mandatul lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Vreau să le ducem mai departe, la următorul nivel, dar și acolo unde avem oportunități, vreau să le fructificăm. Și, overview, astăzi avem ca buget al întregului minister, nu doar al cercetării, 0,21% din PIB, așa că mai avem până când ajungem acolo. Dar cred că într-o gândire foarte pragmatică, cu specialiști în domeniul finanțelor, cu Ministerul Finanțelor, să găsim o formă în care să avem facilități fiscale, deduceri de impozite pentru cei care reinvestesc banii în cercetare.

Și mai am încă o informație, pe care o să spun astăzi în premieră. Vineri o să am întâlnire de lucru cu Consiliul Rectorilor din România. Acolo deja avem o agendă stabilită cu o parte dintre rectorii universităților importante din țară și vrem să facem o strategie pragmatică, nu doar o strategie care va fi scrisă pe o hârtie care va suna frumos și vor rămâne undeva într-un dulap. Vrem să fie o strategie cu indicatori foarte clari, cu priorități simple, dar care au impact mare, acele modificări mici, cu impact mare, care de multe ori n-au nevoie de bani și sper din suflet ca acea inițiativă să aibă și un impact real și (…) am convingerea clară că vom reuși, cu schimbări mici, fără foarte multe resurse financiare, dar cu impact mare, să schimbăm și paradigma aceasta, că avem nevoie doar de bani, nu avem nevoie și de bani mai mulți, dar avem nevoie și de o viziune foarte clară unde se duc acei bani, cum se duc, cum se cheltuie acei bani și ce produc mai departe pentru societate.”