UPDATE Nimic despre Cercetare în capitolul “Cercetare și Digitalizare” din programul guvernului Ciolacu, prezentat de PSD / Prioritățile în domeniu, inclusiv o nouă lege a cercetării, sunt prezentate însă în programul de guvernare depus la Parlament

Domeniul cercetării românești, care aștepta, chiar, o nouă lege dedicată, dar și o creștere substanțială a finanțării în anii următori, nu este abordat în niciun fel în capitolul despre “Cercetare și digitalizare” din programul de guvernare al viitorului guvern Ciolacu, conform unui document prezentat de PSD. Acesta se referă exclusiv finanțarea IMM-urilor și start-up-urilor și, mai pe larg, la digitalizare, de la cloud-ul guvernamental la “economia digitală” și “educația digitală”.

UPDATE Cercetarea e abordată, în programul de guvernare depus de PSD și PNL la Parlament. unde e menționată inclusiv o lege a cercetării și obiectivul atingerii țintei de 2% din PIB pentru finanțarea cercetării (1% finanțare privată și 1% finanțare publică).

Obiectivele guvernului Ciolacu pentru cercetare, menționate în acest documentul depus la Parlament (vezi documentul integral mai jos:

• “Legea cercetării românești. În România, cercetarea funcționează în baza a OG 57/2002, o legislație învechită, cu neconcordanțe, neadaptată pentru România Viitorului. (…)
• Atingerea țintei de 2% din PIB pentru finanțarea cercetării (1% finanțare privată și 1% finanțare publică). (…)
• Diaspora românească pentru excelență în cercetare. Implementarea investiției 8 din PNRR va însemna cel mai ambițios program de aducere acasă a minților strălucite din întreaga lume: 120 de granturi de cercetare de câte 1,4 milioane EUR, pe parcursul a trei ani de zile. (…)
• Sprijin pentru tineri și cercetători. Continuarea programelor de sprijin pentru elevii care participă la competiții internaționale (programul „Henri Coandă”), a programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare (programul „Regele Carol I”), sprijin pentru posesorii cu certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie (Componenta C9) și acordarea a 11 premii de excelență consistente (300.000 lei fiecare) celor mai performanți cercetători români în cadrul edițiilor anuale ale Galei Cercetării Românești.(…)

• Platforme naționale de cercetare în domenii cheie. (….)
• Reforma Agenției Spațiale Române (ROSA). (…)
• Creșterea susținerii financiare a universităților, Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și a entităților de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelență prin intermediul polilor/platformelor de cercetare la nivel regional.
• Intensificarea atragerii și formării de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din INCD-uri și universități în scopul recuperării decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune.
• Redimensionare și reformarea organizatorică a INCD-urilor – cu accent pe modernizarea funcționării acestora, consolidarea guvernanței corporative, creșterea transparenței și întărirea rolului lor în politica științei.
• Creșterea eficienței susținerii activității de cercetare în cadrul universităților prin eficientizarea colaborării în acest sens între MCID și ME (UEFISCDI).
• Stimularea cooperării public-private ca motor al inovării, dezvoltarea unui ecosistem de inovare la nivel național.
• Aducerea veniturilor cercetătorilor care activează în sistemul românesc de cercetare la un nivel cel puțin egal cu media Uniunii Europene, cu prioritate pentru tinerii cercetători, pentru încurajarea recrutării și menținerii lor în sistem.

Programul de guvernare PSD-PNL – capitolul dedicat MCID, de la pag. 104:

Știrea inițială:

[În prezentarea programului de guvernare făcută inițial de PSD] Cercetarea este atinsă, punctual, la alte capitole – precum cercetarea în universități la capitolul  “Educație” sau angajamente de susținere a cercetărilor sau parteneriatelor de profil în diverse sectoare, de la antreprenoriat la medicină sau sectorul auto. Nimic, însă, dedicat acestui domeniu la capitolul-cadru “Cercetare și digitalizare” – vezi întreg capitolul mai jos.

Și aceasta, în condițiile în care guvernul Ciucă promisese o creștere graduală, în următorii ani, a bugetului cercetării, precum și o serie de alte măsuri dedicate acestui domeniu, iar în primăvara acestui an a demarat pregătirile chiar și pentru o lege a cercetării.

Astfel, capitolul “Cercetare și digitalizare” din programul de guvernare menționează ca priorități generale:

• Transformarea digitală
• “Cloud-ul guvernamental”
• Scheme de finanțare pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri pentru competențe digitale
• Sprijinirea IMM-urilor (perfecționarea/recalificarea angajaților)
• Start-up-uri românești (crearea fondului de inovare)
• Comunicații digitale
• Educație digitală
• Economie digitală
• Digitalizarea-ONG-urilor
• Securitatea cibernetică

Prioritățile specifice menționate în document sunt:

• Transformarea digitală în administrația publică
• “Accelerarea transformării digitale a economiei românești, cu accent pe IMM-uri”
• Educația digitală – creșterea gradului de competențe digitale la nivelul întregii societăți
• Susținerea comunicațiilor digitale și utilizării “tehnologiilor viitorului”
• Securitatea cibernetică
• Operaționalizarea Centrului European Industrial, Tehnologic și de Cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC), prima agenție a UE cu sediul în România
• Operaționalizarea Centrului Național de Coordonare (NCC) în materie de competențe de securitate cibernetică

În cadrul capitolului Educație există, însă, un obiectiv dedicat Cercetării universitare, care vorbește despre:

• “Susținerea cercetării universitare prin alocarea meritocratică, pe bază de competiție, a fondului de cercetare științifică, în acord cu planurile strategice multianuale de dezvoltare instituțională (…) 
• Asigurarea unei finanțări suplimentare de la bugetul de stat pentru temele de cercetare doctorală care răspund solicitărilor mediului economico-social; 
• Susținerea studenților, studenților-doctoranzi, a cadrelor didactice și a cercetătorilor cu performanțe prin granturi de studii și de cercetare la instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate, pe bază de competiție.”

La alte capitole este menționat, generic, sprijin pentru cooperarea entităților din domeniile respective cu institutele de cercetare.

Context:

Lipsa de planuri privind cercetarea se face vizibilă în condițiile în care schimbarea guvernului și a ministrului vine într-un moment de mobilizare considerabilă în domeniu, începută sub mandatul ministrului Sebastian Burduja, care va prelua alt portofoliu în noul guvern:

• Chiar miercuri ar fi trebuit să aibă loc o dezbatere publică pe tema unui proiect de hotărâre de guvern ce viza reorganizarea MCID. În condițiile schimbării guvernului, dezbaterea a fost anulată

• În septembrie 2022, ministrul Burduja anunțase pregătiri pentru proiectul unei legi a cercetării , proiect care să fie prefațat de dezbateri până în iunie a.c.. Nu a fost prezentat vreun act în acest sens, însă în martie a.c. a fost anunțată o comisie care să elaboreze proiectul, comisie formată din Sebastian Burduja, Alina Gorghiu și Florin Iordache. Între timp, Sebastian Burduja a fost propus ministru al Energiei în noul guvern, iar Alina Gorghiu – ministru al Justiției

• Premierul de până acum, Nicolae Ciucă, precum și ministrul Burduja au spus că până anul viitor (deci în perioada acoperită de guvernul Ciolacu) bugetul Ministerului Cercetării și Inovării va atinge 1% PIB, în condițiile în care acesta a rămas, în 2023, sub 0,2% din PIB. Pe 16 mai a.c., președintele Klaus Iohannis spunea că investiţiile în educaţie şi cercetare devin indispensabile pentru a asigura adaptabilitatea continuă a societăţii noastre la provocările contemporane

Citește și:

România educată nu există în programul de guvernare al lui Marcel Ciolacu. Niciun cuvânt despre legile educației. Din contră, programul prevede „crearea cadrului legislativ“ pentru mai multe măsuri cerute de elevi, studenți sau societatea civilă la dezbaterile din Parlament pe legile educației, luna trecută, respinse atunci de PNL-PSD-UDMR