De multe ori, cadrele didactice cu experiență nu lasă suficient loc tinerilor să intre în sistem și să se afirme”, spune Dinuța Beica, absolventă, la 22 de ani, a UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu dublă specializare: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP) și Comunicare și Relații Publice. Declarația a fost consemnată într-un interviu realizat în cadrul campaniei media a proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, derulat de Asociația Școala Încrederii, transmis redacției Edupedu.ro.
Întrebată care sunt principalele provocări pe care le observă în învățământul de stat, Dinuța Beica a pus pe primul loc relația dintre generații: „Există situații în care tinerii profesori simt că nu sunt susținuți sau că nu li se oferă suficientă deschidere.”
Perspectiva ei vine din partea cealaltă a unei probleme descrise, pe 5 octombrie, de profesori și directori cu experiență intervievați de Edupedu.ro: debutantul ajunge la catedră fără să fi văzut o condică, un consiliu profesoral sau o comisie metodică, iar sprijinul pe care îl primește de la colegii mai vechi depinde de bunăvoința acestora. Mentoratul pentru studenții practicanți este remunerat, în timp ce mentoratul pentru colegii deja angajați se face voluntar, a explicat atunci Raluca Voina, învățătoare și director adjunct la Școala nr. 6 din Brașov.
Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării din februarie 2026, analizate de Edupedu.ro pe 3 septembrie, din cei 200.845 de profesori din anul școlar 2025-2026, 43.818 (21,8%) aveau cel puțin 55 de ani și vor ajunge la vârsta de pensionare în următorii zece ani. Alți 9.921 (4,9%) îndepliniseră deja condiția de vârstă pentru pensionare și erau încă în sistem. De cealaltă parte, debutanții erau 21.196, adică 10,6% din total, față de 9,8% în 2021. În cinci ani, numărul lor a crescut cu doar 1.514 persoane, de la 19.682, o creștere insuficientă pentru a compensa valul de pensionări care urmează.
Titularizare promovată, dar fără post: „depinde mult și de județ”
Absolventa vorbește și despre o problemă cu care se confruntă, an de an, mai ales absolvenții de PIPP: candidați care vor să intre în sistem, susțin concursul de titularizare, dar nu găsesc posturi, „iar acest lucru depinde mult și de județ”.
Observația se suprapune peste un mecanism prevăzut explicit de legislație. Potrivit Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare în anul școlar 2026-2027, aprobată prin OME nr. 6.695/14.11.2025, menținerea în activitate ca titular peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani, în baza art. 229 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, are loc înaintea repartizării pe posturi a candidaților care au promovat concursul național de titularizare. Conform calendarului mobilității, deciziile de menținere în activitate au fost emise între 17 și 27 martie 2026, iar repartizarea candidaților admiși la concurs a avut loc între 5 și 8 august 2026.
Efectul este vizibil tocmai la învățământul primar și preșcolar, specializările cu cea mai mare concurență pe post. La finalul lunii august, Vasile Șteopoaie, inspectorul școlar general al ISJ Bistrița-Năsăud, a dat în Consiliul Prefectural un exemplu concret, relatat de Edupedu.ro pe 26 august: „Avem o învățătoare care, în anul școlar viitor, va împlini vârsta de 70 de ani și este încă titulară la catedră. Și avem 100 de absolvente de învățământ primar și preșcolar care nu au încă post.”
Paradoxul este că, în același județ, aproximativ 190 de posturi rămăseseră neocupate, peste jumătate în mediul rural, însă la discipline precum Fizica, Chimia și Informatica. La învățământul primar, la educația timpurie și la educație fizică, situația era inversă: mulți candidați, puține posturi. Inspectorul a spus atunci că etapa de prelungire a activității pentru cadrele didactice care ating vârsta de pensionare „ar trebui să se desfășoare la sfârșit”, adică după repartizarea absolvenților, o schimbare care ar presupune modificarea Metodologiei-cadru aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.
Dinuța Beica mai povestește că, în practica pedagogică, lucrează cu o învățătoare cu aproximativ 30 de ani de experiență, care „folosește foarte bine atât materiale tradiționale, cât și digitale”. Iar profesorii la clasa cărora fac practică studenții „ne răspund la întrebări, ne oferă sfaturi”, spune ea. De menționat faptul că practica pedagogică este susținută cu plată către îndrumătorii de practică, de către stat, dar odată intrați în sistem, mentoratul se face „de bună voie”, voluntar din partea profesorilor cu experiență, după cum arătau mai multe cadre didactice pentru Edupedu.ro de Ziua Internațională a Profesorului.
Fără liceu pedagogic, formarea practică a venit din afara facultății
Golul dintre pregătirea din facultate și realitatea clasei, semnalat de profesorii cu experiență, apare și în povestea absolventei. Dinuța Beica spune că s-a înscris în proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” pentru că avea nevoie de informații practice despre ce înseamnă, cu adevărat, să lucrezi cu copiii: nu a absolvit un liceu pedagogic și a simțit nevoia unor experiențe care să completeze această lipsă. În paralel, activează ca trainer și coordonator în tabere pentru copii, experiență care spune că o ajută inclusiv la practica de la grădiniță și de la clasele mici.
Din proiect, cele mai utile i s-au părut workshop-urile fizice, alături de studenți și cadre didactice din județul Mureș, sesiunile online pe teme precum psihologia copilului și diferențele dintre etapele de vârstă, dar mai ales disponibilitatea mentorilor, cu care participanții au păstrat legătura și pe WhatsApp, în afara sesiunilor oficiale. „Consider că acest tip de susținere este foarte valoros”, spune absolventa. Este exact tipul de sprijin pe care, în sistem, debutanții îl primesc doar dacă un coleg mai vechi alege să îl ofere.
A aplicat deja la practica pedagogică o parte dintre lucrurile învățate, inclusiv instrumente digitale precum Kahoot, Wordwall, Canva, Prezi, Genially sau Book Creator.
Comportamentul unor profesori
A doua problemă semnalată de absolventă este „comportamentul nepotrivit al unor profesori”. Din punctul ei de vedere, profesorii trebuie să fie exemple pentru elevi, iar pentru această profesie ar trebui să existe o atenție mai mare asupra echilibrului emoțional și psihologic al celor care intră în sistem.
Ea leagă problema și de lipsa formării continue: un profesor care nu mai participă la cursuri și „rămâne blocat în aceleași idei” se adaptează tot mai greu la comportamentul și nevoile copiilor de azi. Absolventa își amintește că, pe când era elevă, a avut un profesor care preda 10-15 minute, după care îi lăsa pe elevi să facă ce voiau.
Pe lista problemelor din sistem, Dinuța Beica mai trece alegerea unei facultăți „doar pentru a o termina”, fără intenția de a profesa ulterior, reducerea burselor pentru elevi și studenți, schimbările dese de la nivelul Ministerului Educației, care „creează instabilitate”, și lipsa unei direcții coerente care să ofere elevilor, studenților și profesorilor mai multă predictibilitate.
Salariul de debutant, principalul motiv care îi ține pe tineri departe de catedră
Întrebată dacă meseria de profesor este atractivă pentru tineri, absolventa răspunde că principalul motiv care îi ține departe pe tineri „este salariul, mai ales la început de drum”. Ea spune că, personal, nu privește meseria „doar prin prisma banilor”, ci prin prisma relației cu copiii.
Soluția pe care o propune pentru creșterea atractivității profesiei este o promovare autentică, prin întâlniri în care tinerii să audă direct de la profesorii din sistem cum arată meseria în realitate, „cu bune și cu dificultăți”.
Pentru viitoarea ei clasă își propune o învățare interactivă, cu materiale didactice concrete și activități nonformale: ieșiri la teatru atunci când o poveste studiată la limba română există și ca spectacol, excursii tematice care să lege geografia, științele și educația civică. Un profesor de încredere, spune ea, este cel care nu face diferențe între elevi și „nu vorbește pe un ton ridicat”.