O nouă fotografie cu cea mai apropiată zonă în care se formează stele, transmisă din spațiu de telescopul James Webb, la un an de la lansarea lui

312 vizualizări
Foto: NASA
La un an după publicarea primelor sale imagini obţinute din spaţiu, telescopul spaţial James Webb a transmis o nouă fotografie spectaculoasă surprinzând naşterea unor stele similare Soarelui, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Jeturi de hidrogen roşu domină fotografia, provocate de stele care se aprind din coconul lor de praf cosmic. Imaginea provine de la “creşa” stelară cea mai apropiată de Soare, aflată la 390 de ani lumină distanţă, în norul de gaze Rho Ophiuchi.

Această imagine, care cuprinde aproximativ 50 de stele tinere de talie similară Soarelui, “ne permite să fim martori cu o nouă claritate la o perioadă foarte scurtă din ciclul de viaţă al stelelor”, a explicat Klaus Pontoppidan, responsabil al programului ştiinţific al telescopului James Webb, de la Space Telescope Science Institute. “Soarele nostru a trecut printr-o etapă ca aceasta cu mult timp în urmă”, conform sursei citate.

Foto: NASA

La 12 iulie 2022, Agenţia spaţială americană a prezentat primele imagini color obţinute de noul său avanpost spaţial, telescopul James Webb. Evenimentul a marcat debutul observaţiilor ştiinţifice derulate de această bijuterie tehnologică, plasată la 1,5 milioane de kilometri distanţă de Terra.

“În doar un an, telescopul James Webb a transformat viziunea umanităţii asupra cosmosului”, a declarat într-un comunicat şeful NASA Bill Nelson. “Fiecare nouă imagine este o descoperire care îi încurajează pe oamenii de ştiinţă din întreaga lume să pună şi să răspundă la întrebări la care nici nu visau înainte”. a adăugat el.

De un an, telescopul James Webb îi uimeşte pe astronomi cu imagini de o acurateţe fără precedent. Cu ajutorul acestui telescop a fost observată cea mai îndepărtată galaxie descoperită vreodată, dar şi găuri negre supermasive şi au fost măsurate pentru prima oară temperaturile unor planete telurice “verişoare” ale Terrei, cărora a început să le analizeze şi atmosfera.

Fluxul de studii ştiinţifice derivate din aceste observaţii este constant, potrivit Agerpres.

Una dintre principalele misiuni ale telescopului este de a explora Universul tânăr, cu vârsta de doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang. O altă axă majoră de cercetare este studiul exoplanetelor dar şi studierea formării stelelor şi a ciclului de viaţă stelar.

Revoluţionarul telescop cu infraroşu, un proiect cu un buget de 10 miliarde de dolari, considerat de NASA drept cel mai important observator astronomic spaţial al următoarei decade, a fost lansat cu o rachetă Ariane 5 la 25 decembrie 2021, ora 12:20 GMT de la baza Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) din Guyana Franceză. După o ascensiune de 27 de minute, instrumentul ce cântăreşte peste 6 tone a fost eliberat din treapta superioară a rachetei de concepţie franceză, iar în următoarele 13 zile s-a deplasat spre destinaţia sa orbitală.

Această destinaţie este punctul Lagrange 2 (L2), situat la distanţa de 1,5 milioane de kilometri de Terra. Punctul Lagrange este un loc în care atracţia gravitaţională a Pământului şi a Soarelui se anulează reciproc, iar telescopul beneficiază de această stabilitate orbitală în sensul în care nu trebuie să consume foarte mult combustibil pentru a-şi menţine poziţia fixă. În plus, telescopul orbitează în jurul Soarelui în tandem cu Pământul, fiind astfel protejat de căldura solară. Instrumentele telescopului sunt concepute pentru a opera la temperatura optimă de -255 grade Celsius, în timp ce panourile solare, antena pentru comunicaţii şi alte instrumente nonştiinţifice sunt expuse căldurii solare până la temperaturi de 88 de grade Celsius.

Din poziţia L2, la care a ajuns la aproape o lună de la lansare, telescopul şi-a extins scutul antisolar de dimensiunea unui teren de tenis şi a început să studieze cosmosul în spectrul infraroşu al luminii, folosind o oglindă cu diametrul de 6,5 metri – de aproape trei ori mai mare decât oglinda principală a telescopului Hubble, conform Agerpres.

Telescopul James Webb, care poartă numele administratorului NASA din perioada de aur a anilor 1961 – 1968, este de 100 de ori mai sensibil decât Hubble şi astronomii susţin că utilizarea sa va revoluţiona cunoştinţele pe care le avem despre Univers. Acest instrument observă cosmosul în spectrul infraroşu, spectru ce-i permite să pătrundă dincolo de norii de gaze cosmice şi de praf în care se aprind noi stele. Prin comparaţie, telescopul Hubble funcţionează în spectrul vizibil şi cel ultraviolet.

Abia la sfârşitul lunii aprilie, telescopul James Webb, situat la 1,5 milioane de kilometri distanţă faţă de Pământ, şi-a încheiat faza de aliniere şi testare a instrumentelor sale ştiinţifice, devenite astfel operaţionale pentru a explora profunzimile Universului. Cele patru instrumente puternice aflate la bordul său, trei instrumente optice şi un spectrograf, s-au aliniat cu succes cu oglinda principală (6,5 metri în diametru) şi au atins “temperatura operaţională”, au fost calibrate şi pregătite pentru a fi folosite în scopuri ştiinţifice, conform unui comunicat al NASA. Imaginile test primite de la aceste instrumente sunt clare şi bine focalizate.

Prima imagine ştiinţifică obţinută de la telescopul James Webb a fost dezvăluită lumii la începutul lunii iulie 2022. Această imagine, considerată ca având “cel mai mare grad de profunzime obţinut vreodată”, arată galaxiile formate la scurt timp după Big Bang, cu peste 13 miliarde de ani în urmă, potrivit sursei citate.

În luna octombrie a anului trecut James Webb a transmis încă o imagine emblematică: “Stâlpii Creaţiei” – imense structuri de gaz şi praf cosmic care alimentează formarea unor noi stele, aflate la 6.500 de ani lumină de Soare, în Calea Lactee.

Conform NASA, telescopul James Webb are o misiune de 10 ani, care este preconizat să fie extinsă la 20 de ani. Dacă va fi necesar, NASA va putea trimite misiuni de mentenanţă a telescopului.

Astronomi din întreaga lume pot rezerva timp pentru observaţii cu acest telescop, al cărui program este minuţios elaborat pe perioade de câte un an.

“Am selectat un set ambiţios de observaţii pentru al doilea an, pe baza a tot ceea ce am învăţat până acum”, a spus Jane Rigby de la Centrul Spaţial Goddard al NASA. “Misiunea ştiinţifică a telescopului James Webb nu este decât la început”. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce le-a promis Premierul Ciucă sindicatelor, în întâlnirea care i-a convins definitiv pe profesori să facă grevă generală: Că va scrie în programul de guvernare al lui Ciolacu „textul” din care „să rezulte foarte clar că educația reprezintă prioritate națională”

Premierul Nicolae Ciucă le-a promis sindicaliștilor, la întâlnirea de miercuri, după ce federațiile din învățământ au anunțat marți că vor declanșa greva generală în sistemul de Educație, că va pune…
Vezi articolul

Președintele executiv PLUS, Dragoș Tudorache, în cazul schimbărilor în analiza plagiatelor: Ministrul Cîmpeanu “vine cu o moștenire problematică” / “Să prezinte coaliției de guvernare care îi sunt planurile în privința CNATDCU”

“Deciziile care țin de sănătatea morală, de etica socială, de agenda anticorupție pe care actuala coaliție guvernamentală și le-a asumat la formarea ei și la preluarea mandatului guvernamental nu pot…
Vezi articolul