Răspunsul ministrului Educației la întrebarea „Ce ne dorim să producă liceul?”: Absolventul trebuie să aibă calificări care să îi permită să intre pe piața muncii, dacă își dorește

1.943 de vizualizări
Daniel David / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Întrebat care este rolul educației preuniversitare, ministrul Educației, Daniel David, a afirmat că școala românească trebuie să formeze atât specialiști pregătiți pentru piața muncii sau pentru continuarea studiilor, cât și cetățeni responsabili, capabili să protejeze valorile democratice, a afirmat acesta, într-un interviu pentru TVR Cluj.

La întrebarea moderatorului despre rolul educației preuniversitare în România, mai exact: „Ce produce școala românească înainte de spațiul universitar?”, ministrul Educației a răspuns că scopul este dublu: formarea unui bun specialist și a unui bun cetățean. Specialistul trebuie să fie calificat pentru a intra pe piața muncii, sau să își continue studiile, iar un bun cetățean este un „promotor și protector al democrației”, consideră ministrul.

Ministrul Daniel David a mai subliniat importanța unei educații echilibrate, bazate pe trei componente: teorie, practică și valori.

Din discursul ministrului Educației lipsesc, însă, referirile la o strategie clară, care să coreleze educația preuniversitară cu cerințele pieței muncii și valorile sociale. Mai mult, ministrul omite să aducă în discuție abandonul școlar și elevii care nu ajung nici măcar să termine liceul.

Redăm integral dialogul despre rolul educației preuniversitare:

Moderator: Educația nu formează doar specialiști. Ați vorbit foarte mult în toate intervențiile dumneavoastră despre faptul că educația formează cetățeni ai lumii civilizate. Ce ne dorim să producă liceul? Ce produce școala românească înainte de spațiul universitar? Pentru că e o zonă extrem de cețoasă. Noi nu știm ce trebuie să fie ființa care a absolvit liceul, trebuie să fie cineva bine școlit în matematici și fizici, trebuie să fie cineva școlit în chimie, trebuie să fie cineva școlit în disciplină umane, despre care deseori spunem că sunt cei perdanți, sau despre filiera tehnologică spunem: „a rămas la șaibă”.

Ministrul Educației, Daniel David: Indiferent de filieră, fie că vorbesc de cea teoretică, cu cele două componente, real și umanist, sau mergi de filiera tehnologică sau de filiera vocațională, la sfârșit, după mine, absolventul trebuie să fie tot un bun specialist, dar specialist în sensul calificărilor despre care discutăm. La acel nivel, nivelul 3-4 pot să obții, de exemplu, pe filiera tehnologică. Acele calificări trebuie să-ți permită să pot să intri pe piața muncii la acel nivel, dacă îți dorești. Dar în același timp, pregătirea trebuie să fie suficient de bună ca aceia care doresc să își continue studiile să o poată face în învățământul superior, inclusiv în forme de învățământ dual, dacă în preuniversitar ai fost în zonă de învățământ dual. Deci asta sub aspectul a ceea ce înseamnă specialist.

Dar mă întorc, și un bun cetățean pentru mine, în momentul acesta, înseamnă un promotor și un protector al democrației. Noi recunosc că avem aceste probleme și a mai pomenit despre acest lucru că nu știm ce facem în educație. A apărut o bătălie foarte proastă, aud așa, între pseudo-specialiști, dacă ne trebuie mai multă teorie sau mai multă practică. Și unii încep să spună că teoria este o prostie, pierdere de vreme, ceilalți spun: practica nu folosește la nimic, că nu se face serios sau nu sunt specialiști și produci doar meseriași. Eu mereu spun că o competență înseamnă o arhitectură unitară de trei componente și anume: cunoștințe declarative, ce știi să spui, teoria. Care e foarte importantă, fiindcă teoria îți de sensuri și semnificații. Teoria te ajută să fii un individ mai autonom, mai puțin manipulabil, mai puțin sensibil la conspirații și în același timp te ajută ca elementele practice să le poți transfera mai ușor de la un context la altul și să îi înveți și pe alții.

Ai după aceea, cunoștințe procedurale, ce știi să faci, care iarăși sunt fundamentale, fiindcă te ajută să rezolvi problemele cu care te confrunți în viață. Și trei, de care de multe ori uităm cu toții, se referă la valori. Când am învățat cunoștințele declarative și procedurale, întrebarea este: care e utilitatea lor, care esența lor? De ce e important să le știu, uităm de valori. Eu pot să fiu de acord că ponderea celor trei diferă în funcție de domenii, că de exemplu în zonele vocaționale, probabil partea practică este mai importantă decât în zona teoretică, dar toate trei trebuie să fie peste tot, chiar dacă ai ponderi diferite. 

Noi de multe ori în procesul educației pierdem câte una sau două componente unei. Unii insistă prea mult pe teorie și nu dau doi bani pe practică și pe valori, alții pe practică și spun că teoria e o pierdere de vreme și aproape toată lumea ignoră valorile. Și atunci n-ai cum să ai un bun cetățean.

Informații de context

Amintim că planurile-cadru pentru liceu nu au mai fost îmbunătățite din 2009. Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025.

Mai mult, raportul OCDE de anul trecut arată că România are un procent al adulților care nu au încheiat studiile liceale de 25%, cu 12 puncte procentuale peste media OCDE în 2023.


Citește și:
Programele de învățământ tehnologic dual se vor extinde și în mediul rural, prevedere în programul de guvernare


4 comments
  1. De la 16 ani trebuie să aibă liniștea că poate munci ceva, dacă are nevoie să trăiască. Ar fi o mare ușurare pentru licean.
    Există oricând opțiunea de a învăța mai mult. Nu se poate în școală? Cauți fundații, business-angels, suport, concursuri externe de talent, voluntariat de la 14 ani.
    Așa e in vest, obligatorie (educația) e până la 16 ani doar. In rest lifelong learning, de care nimeni nu scapă, din fericire.

  2. Domnul ministru ar trebui sa se ridice de la birou si sa mearga in scoli sa vada realitatea ca sa propuna solutii pentru imbunatatirea invatamantului. Sa mearga la scoala Adrian Paunescu si sa intre la ora de romana a dnei Radu Emilia, sa vada cate reclamatii are dna si nici macar o solutie nu exista pentru comportamentul dnei. Si mai sunt si alti profesori cu probleme de comportament care sunt modele pentru copii. Politia vine in scoala mai mult pentru profesori decqt pentru copii. Dar titularii sunt stapanii carora nu li se poate face nimic. Un sistem de invatamant deraiat fara sanse de a ajunge unul competitiv, educativ…Habar nu are domnul ce se intampla in scoli si licee..profesori care vor sa predea unei generatii noi cu vechile metode de dictare comuniste, care nu stiu nimic despre aceasta generatie…Asa ca despre ce vorbim domnule ministru???

  3. Chiar asta ne dorim de la liceu?
    Si ce calificare pentru piață muncii are acest ministru vorbăreț?
    Prelucrător prin așchiere, oare?

    Ce mai urmează? Sa reintroducem practica agricola, pentru elevi si studenți?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Foto: © Kantver - Dreamstime.com

Resurse educaționale gratuite pentru prevenirea consumului de droguri, puse la dispoziție profesorilor de Asociația Preventis și încurajate de Ministerul Educației

Profesorii pot descărca gratuit materiale de prevenire a consumului de substanțe, potrivit unei informări trimise de Ministerul Educației către inspectoratele școlare. Lecțiile sunt oferite de Asociația Preventis. Recomandarea Ministerului Educației…
Vezi articolul

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, numit consilier onorific al premierului Ciucă pe chestiuni legate de Spațiul European al Educației și Spațiul European al Cercetării

Marilen Gabriel Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara și parlamentar PNL, a fost numit, marți, consilier onorific al premierului Nicolae Ciucă “pentru sprijinirea participării universităților românești la programele…
Vezi articolul
Inspecția specială

O nouă directivă de la Ministerul Educației, pentru profesori: Până pe 31 martie, toți directorii de școli vor face cursuri cu inspectorii și consilierii școlari ca să știe cum să aplice procedura în cazuri de violență, iar școlile vor afișa „materialele vizuale de informare” / A demisionat directoarea de la Școala „Nicolae Titulescu” din București, unde un elev ar fi fost abuzat sexual

Ministerul Educației le transmite o nouă directivă profesorilor: până pe 31 martie 2024, inspectoratele școlare județene și Centrele Județene de Resurse și de Asistență Educațională trebuie să organizeze „noi sesiuni…
Vezi articolul