Răspunsul ministrului Educației la întrebarea „Ce ne dorim să producă liceul?”: Absolventul trebuie să aibă calificări care să îi permită să intre pe piața muncii, dacă își dorește

Întrebat care este rolul educației preuniversitare, ministrul Educației, Daniel David, a afirmat că școala românească trebuie să formeze atât specialiști pregătiți pentru piața muncii sau pentru continuarea studiilor, cât și cetățeni responsabili, capabili să protejeze valorile democratice, a afirmat acesta, într-un interviu pentru TVR Cluj.

La întrebarea moderatorului despre rolul educației preuniversitare în România, mai exact: „Ce produce școala românească înainte de spațiul universitar?”, ministrul Educației a răspuns că scopul este dublu: formarea unui bun specialist și a unui bun cetățean. Specialistul trebuie să fie calificat pentru a intra pe piața muncii, sau să își continue studiile, iar un bun cetățean este un „promotor și protector al democrației”, consideră ministrul.

Ministrul Daniel David a mai subliniat importanța unei educații echilibrate, bazate pe trei componente: teorie, practică și valori.

Din discursul ministrului Educației lipsesc, însă, referirile la o strategie clară, care să coreleze educația preuniversitară cu cerințele pieței muncii și valorile sociale. Mai mult, ministrul omite să aducă în discuție abandonul școlar și elevii care nu ajung nici măcar să termine liceul.

Redăm integral dialogul despre rolul educației preuniversitare:

Moderator: Educația nu formează doar specialiști. Ați vorbit foarte mult în toate intervențiile dumneavoastră despre faptul că educația formează cetățeni ai lumii civilizate. Ce ne dorim să producă liceul? Ce produce școala românească înainte de spațiul universitar? Pentru că e o zonă extrem de cețoasă. Noi nu știm ce trebuie să fie ființa care a absolvit liceul, trebuie să fie cineva bine școlit în matematici și fizici, trebuie să fie cineva școlit în chimie, trebuie să fie cineva școlit în disciplină umane, despre care deseori spunem că sunt cei perdanți, sau despre filiera tehnologică spunem: „a rămas la șaibă”.

Ministrul Educației, Daniel David: Indiferent de filieră, fie că vorbesc de cea teoretică, cu cele două componente, real și umanist, sau mergi de filiera tehnologică sau de filiera vocațională, la sfârșit, după mine, absolventul trebuie să fie tot un bun specialist, dar specialist în sensul calificărilor despre care discutăm. La acel nivel, nivelul 3-4 pot să obții, de exemplu, pe filiera tehnologică. Acele calificări trebuie să-ți permită să pot să intri pe piața muncii la acel nivel, dacă îți dorești. Dar în același timp, pregătirea trebuie să fie suficient de bună ca aceia care doresc să își continue studiile să o poată face în învățământul superior, inclusiv în forme de învățământ dual, dacă în preuniversitar ai fost în zonă de învățământ dual. Deci asta sub aspectul a ceea ce înseamnă specialist.

Dar mă întorc, și un bun cetățean pentru mine, în momentul acesta, înseamnă un promotor și un protector al democrației. Noi recunosc că avem aceste probleme și a mai pomenit despre acest lucru că nu știm ce facem în educație. A apărut o bătălie foarte proastă, aud așa, între pseudo-specialiști, dacă ne trebuie mai multă teorie sau mai multă practică. Și unii încep să spună că teoria este o prostie, pierdere de vreme, ceilalți spun: practica nu folosește la nimic, că nu se face serios sau nu sunt specialiști și produci doar meseriași. Eu mereu spun că o competență înseamnă o arhitectură unitară de trei componente și anume: cunoștințe declarative, ce știi să spui, teoria. Care e foarte importantă, fiindcă teoria îți de sensuri și semnificații. Teoria te ajută să fii un individ mai autonom, mai puțin manipulabil, mai puțin sensibil la conspirații și în același timp te ajută ca elementele practice să le poți transfera mai ușor de la un context la altul și să îi înveți și pe alții.

Ai după aceea, cunoștințe procedurale, ce știi să faci, care iarăși sunt fundamentale, fiindcă te ajută să rezolvi problemele cu care te confrunți în viață. Și trei, de care de multe ori uităm cu toții, se referă la valori. Când am învățat cunoștințele declarative și procedurale, întrebarea este: care e utilitatea lor, care esența lor? De ce e important să le știu, uităm de valori. Eu pot să fiu de acord că ponderea celor trei diferă în funcție de domenii, că de exemplu în zonele vocaționale, probabil partea practică este mai importantă decât în zona teoretică, dar toate trei trebuie să fie peste tot, chiar dacă ai ponderi diferite. 

Noi de multe ori în procesul educației pierdem câte una sau două componente unei. Unii insistă prea mult pe teorie și nu dau doi bani pe practică și pe valori, alții pe practică și spun că teoria e o pierdere de vreme și aproape toată lumea ignoră valorile. Și atunci n-ai cum să ai un bun cetățean.

Informații de context

Amintim că planurile-cadru pentru liceu nu au mai fost îmbunătățite din 2009. Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 ar fi trebuit să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis. Lansarea noilor planuri-cadru a fost amânată în mod repetat pe parcursul ultimului an, sub diverse pretexte, în condițiile valului de alegeri programate în 2024 – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, o ultimă țintă propusă pentru punerea lor în consultare fiind ianuarie 2025.

Mai mult, raportul OCDE de anul trecut arată că România are un procent al adulților care nu au încheiat studiile liceale de 25%, cu 12 puncte procentuale peste media OCDE în 2023.

Citește și:

Programele de învățământ tehnologic dual se vor extinde și în mediul rural, prevedere în programul de guvernare