Judecătoria Sectorului 3 din București a amânat din nou pronunțarea sentinței în dosarul profesorului Sorin Spineanu-Dobrotă, de la Colegiul Național „Sfântul Sava”. Pe 22 octombrie 2026, instanța a mutat termenul de pronunțare pe 19 noiembrie, arată portalul instanțelor. Este a doua amânare: pe 21 septembrie, după încheierea dezbaterilor, pronunțarea fusese fixată pentru 22 octombrie.
Procurorii îl acuză pe profesor că a abuzat sexual trei elevi minori între 2019 și 2021, în contextul meditațiilor pe care le dădea. Spineanu-Dobrotă neagă acuzațiile și beneficiază de prezumția de nevinovăție. Sentința de primă instanță nu va fi definitivă.
Profesorul lucrează din 1999 în instituția Ministerului Educației care pregătește subiectele examenelor naționale, astăzi Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE). Într-un răspuns transmis recent Edupedu.ro, ministerul arată că a fost suspendat din funcția publică de conducere de la CNCE în două perioade: iulie-noiembrie 2024 și iulie 2025-martie 2026. Din 4 martie 2026 este angajat al CNCE pe postul de consilier.
Opt luni fără suspendare
Când a fost reținut, în iulie 2024, Spineanu-Dobrotă era șeful Serviciului Evaluări, Examene și Concursuri Naționale (SEECN). Este structura care coordonează în cadrul centrului activitățile legate de Evaluarea Națională și Bacalaureat. Potrivit ministerului, a fost suspendat din această funcție „în perioada 26.07.2024 – 22.11.2024”, cât timp a fost sub control judiciar. În august 2025, ministerul explica pentru Edupedu.ro că, după expirarea controlului judiciar, orice act de natură să-i limiteze drepturile „nu ar fi avut temei juridic”.
Tot în august 2025, deci în timpul celei de-a doua suspendări, ministerul scria că profesorul este „suspendat din funcția de șef serviciu SEECN”. Răspunsul transmis acum arată că această a doua suspendare a început în iulie 2025. Între 22 noiembrie 2024 și iulie 2025 nu a fost în vigoare nicio suspendare. Prin urmare, profesorul a rămas în funcția de șef al serviciului de examene naționale timp de aproximativ opt luni.
În acest interval, dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 3, în februarie 2025, iar profesorul a fost trimis în judecată, pe 27 mai 2025. Tot atunci se pregătea sesiunea de vară a Bacalaureatului 2025.
În august 2025, Edupedu.ro a relatat că profesorul ocupa postul de consilier din 22 noiembrie 2024. Răspunsurile ministerului arată că, în acest interval, el a deținut în continuare funcția de șef de serviciu.
Ministerul nu a precizat dacă, în această perioadă, profesorul și-a exercitat efectiv atribuțiile de șef de serviciu, dacă a participat la organizarea Bacalaureatului 2025 și de ce a fost suspendat din nou din iulie 2025.
În august 2025, ministerul mai scria că profesorul ocupă „un post de consilier” cu atribuții în afara examenelor naționale, „până la soluționarea dosarului în justiție”. CNCE se angaja atunci ca, „la momentul pronunțării sentinței, să procedeze cu celeritate în direcția respectării legislației în vigoare”.
Meditații fără interdicții și fără răspuns despre conflictul de interese
Edupedu.ro a întrebat ministerul dacă personalul CNCE care pregătește subiectele are obligația să declare că nu dă meditații și dacă profesorul a depus astfel de declarații. Ministerul a răspuns doar la prima parte a întrebării. A scris că angajații CNCE sunt funcționari publici sau personal contractual, „categorii profesionale pentru care nu au fost prevăzute interdicții privind meditațiile”. A mai precizat că regimul conflictelor de interese este preluat în Regulamentul de organizare și funcționare al CNCE, aprobat prin Ordinul nr. 4.265/2025. Răspunsul nu spune dacă Spineanu-Dobrotă a depus vreo declarație de conflict de interese.
Potrivit ministerului, între 2018 și 2024 profesorul a coordonat grupurile de lucru pentru Bacalaureat la economie, sociologie și la limbile materne germană, sârbă, slovacă, croată, ucraineană și turcă.
Meditațiile apar în toate cele trei cazuri din dosar. Procurorii notează că profesorul ținea meditațiile „fără forme legale, deci netransparent”. Edupedu.ro a consultat o încheiere a Judecătoriei Sectorului 3 din 19 septembrie 2024, care redă referatul procurorilor.
Primul caz: meditații la matematică pentru Evaluarea Națională
Primul caz, în ordine cronologică, este al unui elev de 14 ani, aflat în anul Evaluării Naționale. Potrivit declarației sale, în februarie 2019 făcea meditații la matematică cu Spineanu-Dobrotă, profesorul fiind o cunoștință a mamei lui. Elevul le-a spus anchetatorilor că mama „voia să iau o notă bună la evaluarea națională”.
La primele două ședințe au mai fost și alți elevi. La a treia, profesorul l-a chemat singur și i-a cerut să lase telefonul „închis acolo”, în rucsac, la intrare. Pe 16 februarie 2019, în apartamentul profesorului din sectorul 3, acesta l-ar fi agresat sexual, potrivit procurorilor. Câteva zile mai târziu, la o nouă ședință de meditații, l-ar fi sărutat fără acordul lui. Procurorii au reținut două infracțiuni de agresiune sexuală asupra unui minor.
Elevul a declarat că după agresiune profesorul i-a dat înapoi, într-un plic, toți banii primiți pentru meditații. I-ar fi spus că ce s-a întâmplat trebuie să rămână „un secret între noi” și că dezvăluirea i-ar putea distruge viața. Tot potrivit elevului, încă de la primele întâlniri profesorul îi explicase mamei că are „un stil de lucru mai parental”. După incident, profesorul s-ar fi apropiat de familie și ar fi verificat la telefon, prin intermediul mamei, dacă elevul a povestit ceva acasă. Elevul nu i-a spus nimic mamei. „Aveam 14 ani”, le-a explicat el anchetatorilor.
Al doilea caz: elevul care îi ceruse meditații la economie
Al doilea caz este al unui elev de 17 ani de la „Sfântul Sava”, pe care Spineanu-Dobrotă l-a avut la clasă. Potrivit procurorilor, elevul îi ceruse profesorului meditații la economie, disciplină pentru care profesorul coordona grupul de lucru pentru Bacalaureat. În iunie 2021, după un eveniment la liceu, profesorul l-ar fi dus cu mașina în apartamentul unor prieteni din sectorul 3. Acolo, potrivit acuzării, a întreținut un act sexual cu elevul, profitând de poziția de autoritate și încredere. În anchetă, fapta a fost încadrată ca viol asupra unui minor.
La întoarcere, profesorul i-ar fi spus elevului că așa ceva „s-a mai întâmplat” și cu alt elev și i-ar fi cerut să nu spună nimănui. Procurorii notează că profesorul era panicat, aproape să plângă. După acest episod, elevul a încetat să mai vină la orele profesorului. Părinții elevului au confirmat în fața anchetatorilor că fiul lor le-a povestit ce s-a întâmplat.
Profesorul a declarat că s-a oprit în apartament doar câteva minute, ca să hrănească câinele prietenilor, și că elevul a cerut să meargă la toaletă. Procurorii au analizat datele de trafic ale telefonului său. Potrivit lor, acestea îl plasează în zona apartamentului între 12:33 și 14:07, adică mai mult de o oră și jumătate, nu câteva minute.
Profesorul a fost testat și la poligraf, în mai 2023. La întrebările despre actul sexual, specialiștii au constatat modificări specifice „comportamentului simulat”. Un astfel de rezultat nu este, singur, o probă de vinovăție. Potrivit referatului, în declarația scrisă de mână dată la testare profesorul a recunoscut că l-a ținut în brațe pe elev și l-a atins, inclusiv în zona intimă. Neagă însă orice act sexual.
Al treilea caz: „cât de frumos a fost”
Al treilea caz este al unui alt elev de 16 ani, tot elevul său. Pe 17 decembrie 2021, în propriul apartament, profesorul l-ar fi agresat sexual, potrivit procurorilor. Elevul a declarat că în aceeași zi profesorul avea programate meditații cu alți copii. Procurorii au reținut o infracțiune de agresiune sexuală asupra unui minor.
Elevul a declarat că, după incident, profesorul i-a cerut să-i scrie pe WhatsApp „cât de frumos a fost”, iar el i-a trimis mesajul. Descrierea apartamentului făcută de elev se potrivește cu procesul-verbal al percheziției din iulie 2024, notează procurorii.
În apărarea sa din iulie 2024, profesorul a susținut că doi dintre elevi l-ar fi acuzat din invidie sau pentru că rupsese relația cu unul dintre ei. Procurorii au scris că aceste explicații sunt infirmate de probe. În septembrie 2024, Spineanu-Dobrotă a refuzat să mai dea declarații.
Cum descriu procurorii modul de operare
Procurorii au încadrat comportamentul profesorului la „grooming”, pe care îl descriu drept „o tehnică non-violentă folosită de agresorii sexuali”. Potrivit referatului, profesorul vorbea aproape zilnic cu elevii, pe teme fără legătură cu școala, și era mereu în preajma lor, inclusiv în afara orelor. Victimele ar fi provenit, de cele mai multe ori, din familii destrămate sau cu probleme financiare.
Procurorii susțin că profesorul ar fi profitat de mediul profesional „pentru a accesa facil victimele minore”. Scrisorile de apreciere primite de la elevi l-ar fi ajutat să-și construiască „o interfață ce prezenta încredere” în ochii părinților și copiilor. Potrivit procurorilor, profesorul era aproape sigur de discreția minorilor, cărora le cerea să nu povestească nimănui.
Referatul mai arată că, după luarea primei măsuri preventive, o a patra persoană a depus o petiție în care susține că a fost la rândul ei abuzată de profesor.
Două cereri de arestare, ambele respinse
Ancheta a început în mai 2022, când poliția a deschis un dosar pentru act sexual cu un minor, în cazul elevului de 17 ani. În primăvara lui 2024, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a preluat dosarul și l-a reunit cu cel al elevului de 16 ani. Cel de-al treilea elev, de 14 ani, a fost identificat în august 2024.
Pe 25 iulie 2024, Spineanu-Dobrotă a fost reținut. A doua zi, Judecătoria Sectorului 3 a respins propunerea de arestare preventivă și l-a plasat sub control judiciar. În motivare, judecătorul de drepturi și libertăți a scris că suspiciunea rezonabilă „nu rezulta din probele administrate” la acel moment, dar a dispus totuși măsura. Controlul judiciar nu îi interzicea nici să predea, nici să dea meditații. Contestația procurorilor a fost respinsă definitiv de Tribunalul București.
În septembrie 2024, după ce a apărut a treia victimă, procurorii au cerut din nou arestarea. Argumentul central erau tocmai meditațiile. Procurorii au amintit că două dintre agresiuni ar fi avut loc față de un minor venit la meditații, activitate pe care profesorul o putea exercita în continuare. În opinia lor, controlul judiciar devenise „pur formal”.
Pe 19 septembrie 2024, judecătoarea de drepturi și libertăți a respins cererea ca „în mod evident neîntemeiată”. A reținut că inculpatul avea contractul de muncă suspendat și că meditațiile „nu sunt obligatorii și nici reglementate legal”. A mai scris că „prezumția de nevinovăție nu poate fi înlăturată doar pe baza declarațiilor persoanelor vătămate”. Despre al treilea caz, a observat că acuzația se sprijină pe declarația unei singure persoane vătămate și privește o faptă mai veche. Judecătoarea a apreciat că procurorii urmăresc arestarea „pe o altă cale”. A considerat irelevante pentru acest caz hotărârile CEDO invocate de parchet, între care M.G.C. și I.C. împotriva României. În ambele cauze, România a fost condamnată pentru modul în care a investigat abuzuri sexuale asupra minorilor. Controlul judiciar a încetat în noiembrie 2024.
Un proces de peste un an și jumătate
Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 3 pe 11 februarie 2025. Pe 18 februarie 2026, instanța a admis cererea inculpatului de a fi audiați din nou 11 martori din urmărirea penală. A constatat că o martoră nu mai poate fi reaudiată și a admis noi probe pentru părțile civile.
Pe 19 martie 2026, avocatului ales al profesorului i s-a dat o amendă de 2.000 de lei pentru că a lipsit de la termen, iar instanța a desemnat un apărător din oficiu. La același termen, instanța a fixat o ședință pentru verificarea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză. În aprilie, mai și iunie, cauza a fost amânată pentru administrarea probelor. În septembrie, instanța a emis mandate de aducere pentru martorii care nu se prezentaseră și a admis o cerere de amânare a părților pentru depunerea unor înscrisuri.
Pe 21 septembrie 2026, după dezbateri, instanța a amânat pronunțarea pentru 22 octombrie. Pe 22 octombrie a amânat-o din nou, pentru 19 noiembrie.
„Penalul ține în loc civilul”
Ministerul spune că nu a aplicat nicio măsură administrativă sau disciplinară. Invocă două motive. Primul: instanța nu i-a interzis exercitarea profesiei prin controlul judiciar. Al doilea: la comisiile de etică și de disciplină ale CNCE nu a existat nicio sesizare privind activitatea lui instituțională.
Ministerul a explicat și de ce nu aplică articolul 209 alineatul (6) din Legea 198/2023. Potrivit acestui articol, un cadru didactic cercetat pentru infracțiuni incompatibile cu funcția didactică nu desfășoară activități didactice cu elevii pe perioada cercetării penale. Ministerul arată că prevederea se aplică de unitățile de învățământ, nu de CNCE, unde angajații intră sub incidența Codului administrativ și a Codului muncii.
Nici Colegiul „Sfântul Sava”, unde profesorul este titular, nu a luat vreo măsură. În august 2025, conducerea colegiului a scris pentru Edupedu.ro că raporturile de muncă ale profesorului sunt suspendate pe tot anul școlar 2025-2026, pentru că este detașat la CNCE. Potrivit colegiului, în baza principiului „penalul ține în loc civilul”, instituția „nu poate dispune nicio măsură de natura administrativă sau disciplinară” cât timp acțiunea penală nu este soluționată. Potrivit surselor Edupedu.ro, în iunie 2025 conducerea liceului îi aprobase profesorului, la cererea lui, reîncadrarea pe post.
Detașarea la CNCE în anul școlar 2025-2026 s-a făcut prin decizia nr. 209 din 22 august 2025. Pentru anul școlar 2026-2027, CNCE nu a mai solicitat detașarea, pentru că din martie 2026 profesorul este angajat al centrului. Potrivit ministerului, atribuțiile lui actuale sunt de suport tehnic și de expertiză sociologică, iar profesorul „nu are acces la documente cu caracter confidențial” legate de examenele naționale.
Redăm răspunsul Ministerului Educației la întrebările Edupedu.ro:
Edupedu: Vă rugăm să ne comunicați următoarele: data la care domnul Spineanu Dobrotă a început să lucreze în cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare / Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație / CNCE. Vă rog să precizați și funcțiile ocupate de atunci până în prezent, cu perioadele aferente, precum și forma raportului de muncă (angajare, detașare, delegare).
Ministerul Educației: „Domnul Sorin-Paul Spineanu Dobrotă își desfășoară activitatea în cadrul CNCE (denumirea actuală a instituției), începând cu anul 1999, prima încadrare fiind ca expert (la acel moment, denumirea instituției era Serviciul Național de Evaluare și Examinare). De la acea dată și până în prezent a deținut diverse funcții, inclusiv de conducere (șef serviciu), cu excepția perioadelor iulie – noiembrie 2024, respectiv iulie 2025 – martie 2026, când a fost suspendat din funcția publică de conducere. Începând cu data de 4.03.2026, este angajat al CNCE în poziția de consilier IA.
Edupedu: Dacă, în perioada 2018-2024, domnul Spineanu Dobrotă a făcut parte din comisii sau grupuri de lucru pentru elaborarea, evaluarea sau validarea subiectelor la Evaluarea Națională sau la examenul de Bacalaureat. Dacă da, vă rog să precizați anii și disciplinele.
Ministerul Educației: În perioada menționată, a coordonat grupuri de lucru pentru examenul de bacalaureat (disciplinele economie, sociologie și limbi materne: germană, sârbă, slovacă, croată, ucraineană, turcă).
Edupedu: Dacă personalul CNCE implicat în pregătirea subiectelor pentru examenele naționale are obligația de a declara că nu desfășoară activități de pregătire suplimentară (meditații) cu elevi, sau alte situații de conflict de interese. Vă rog să precizați temeiul acestei obligații și dacă domnul Spineanu Dobrotă a depus astfel de declarații.
Ministerul Educației: La nivelul CNCE, salariații nu au statut de cadre didactice, ci de funcționari publici și personal contractual, categorii profesionale pentru care nu au fost prevăzute interdicții privind meditațiile, însă regimul conflictelor de interese și al incompatibilităților specifice este prevăzut în legislație și preluat în Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, aprobat prin Ordinul de ministru nr. 4.265/2025, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 575bis din 20.06.2025. Potrivit art. 6 din acest document, „respectarea Regulamentului de organizare și de funcționare este obligatorie pentru toți salariații CNCE”.
Edupedu: Actul (număr și dată) prin care domnul Spineanu Dobrotă a fost detașat la CNCE începând cu anul școlar 2025-2026. Vă rog să precizați și dacă detașarea a fost prelungită pentru anul școlar 2026-2027.
Ministerul Educației: Pentru anul școlar 2025 – 2026: decizia nr. 209/22.08.2025. În anul școlar 2026 – 2027, detașarea nu a fost solicitată de către CNCE.
Edupedu: Atribuțiile concrete din fișa postului pe care îl ocupă în prezent, inclusiv dacă are acces la documente sau informații privind examenele naționale.
Ministerul Educației: Principalele atribuții din fișa postului sunt:
- asigură suport tehnic pentru activitățile instituției;
- sprijină elaborarea și actualizarea documentelor specifice, metodologiilor specifice privind activitățile instituției, oferind expertiză sociologică și de politici publice pentru documentele elaborate în cadrul instituției;
- răspunde solicitărilor directorului Direcției Curriculum, Evaluări și Examene Naționale pentru integrarea dimensiunii sociologice în documentele de lucru;
- participă la proiecte și programe derulate de instituție în calitate de expert pe domeniul sociologiei;
- participă la proiecte și programe educaționale naționale și internaționale, la decizia directorului general al CNCE.
- redactează documente subsecvente politicilor publice în domeniile de activitate ale instituției
- organizează colectarea, analizează și interpretează date statistice/rapoarte relevante pentru îndeplinirea obiectivelor pe care instituția le are, în concordanță cu politicile și strategiile MEC,
- îndeplinește alte sarcini de lucru pentru care este numit prin decizie a directorului general.
Documentele la care domnul Sorin-Paul Spineanu Dobrotă are acces, în prezent, în exercitarea atribuțiilor conform fișei postului, sunt documente cu caracter public. Altfel spus, nu are acces la documente cu caracter confidențial, care au legătură cu pregătirea evaluărilor, examenelor și concursurilor naționale.
Edupedu: Măsurile administrative sau disciplinare dispuse față de domnul Spineanu Dobrotă după trimiterea sa în judecată, în 2025. Dacă nu a fost dispusă nicio măsură, vă rog să precizați motivul.
Ministerul Educației: Având în vedere că acest tip de măsuri nu a fost prevăzut în decizii ale organelor de cercetare penală sau ale instanțelor de judecată și având în vedere că, în cadrul CNCE, nu au existat sesizări adresate Comisiei de etică și Comisiei de disciplină cu privire la activitatea instituțională a domnului Sorin – Paul Spineanu Dobrotă, nu s-au aplicat măsuri administrative sau disciplinare. În absența unor interdicții sau dispoziții ale instanței (prin măsura controlului judiciar nu au fost dispuse măsuri de interdicție a dreptului la muncă), orice alt act emis de CNCE de natură a îngrădi sau limita drepturile individuale nu are temei juridic.
Edupedu: Cum aplică CNCE prevederile art. 209 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, introdus prin OUG nr. 95/2024, în cazul personalului didactic detașat aflat în situația descrisă de acest articol.
Ministerul Educației: Art. 209 alin. (6) din Legea nr. 198/2023 prevede: „În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru fapte care constituie infracțiuni incompatibile cu funcția didactică, pe perioada desfășurării cercetării penale acesta nu va desfășura activității didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.” Astfel, prevederile legale referitoare la statutul cadrelor didactice se aplică de către unitățile de învățământ în care acestea își desfășoară activitatea. În cadrul CNCE, organ de specialitate al administrației publice centrale, conform HG nr. 251/2025, salariații au calitatea de funcționari publici sau personal contractual. În această situație, sunt aplicabile prevederile Codului administrativ, respectiv ale Codului muncii.”
