O nouă specie de dinozaur erbivor, descoperită de paleontologi români și maghiari în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului al Universității din București

O nouă specie de dinozaur erbivor, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, a fost descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București. Specia, denumită Kryptohadros kallaiae, este descrisă într-un studiu publicat recent în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology, realizat de paleontologi de la Universitatea din București și de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro.

Potrivit cercetătorilor, dinozaurul era înrudit cu alte specii descoperite în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia. Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european în perioada Cretacicului târziu. În acea perioadă, Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări, ceea ce a favorizat apariția unor comunități de animale unice, adaptate mediilor insulare.

„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, a explicat Zoltán Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare din România.

Noua specie a fost identificată pe baza unor fosile descoperite într-un sit nou, în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului (județul Hunedoara). Cercetătorii au găsit mai multe fragmente fosile care aparțin unui schelet parțial de hadrosauroid – un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuți popular drept „dinozauri cu cioc de rață”. Fosilele provin din depozitele geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, datate la sfârșitul perioadei Cretacice.

Situl a fost identificat în anul 2022, după ce lucrările pentru amenajarea unui drum forestier au scos la lumină straturi de roci ce conțineau fragmente fosile. Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu erau doar resturi izolate, ci părți ale scheletului aceluiași individ de dinozaur. „Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor”, a explicat Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta și coautor al studiului.

Denumirea Kryptohadros face trimitere la faptul că acest dinozaur a rămas „ascuns” timp de aproape 130 de ani printre fosile atribuite altor specii, în special Telmatosaurus, cunoscut încă de la începutul secolului XX. Numele speciei, kallaiae, este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, Kállai Csilla, care i-a încurajat pasiunea pentru științele naturii. Publicarea descoperirii a avut loc în apropierea zilei de 8 Martie, cercetătorii spunând că alegerea numelui reprezintă și un simbolic omagiu adus femeilor care susțin cercetarea, educația și pasiunea pentru cunoaștere.

Bazinul Hațegului este considerat unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu. Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, astfel de descoperiri contribuie la înțelegerea evoluției vieții pe Pământ și aduc mai aproape de public cercetările științifice desfășurate în acest teritoriu, se mai arată în comunicatul de presă.