Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Accesul la cunoaștere trebuie să fie însoțit de instrumente de analiză și de interpretare, astfel încât să formăm nu doar scriitori și filologi, ci cetățeni curioși, interesați, informați, care să aibă acces și la o altă lume decât viața de zi cu zi, cu toate problemele ei

400 de vizualizări
Oana Fotache Dubalaru / Foto: Facebook.com – Facultatea de Litere
Accesul la cunoaștere trebuie să vină la pachet cu „instrumente de analiză și de interpretare”, astfel încât școala să formeze „nu doar scriitori, filologi, oameni de cultură, dar cetățeni curioși, interesați, informați, care să aibă acces și la o altă lume decât viața de zi cu zi”, a declarat Oana Fotache Dubălaru, profesor universitar și coordonator al grupului de lucru pentru noua programă de Limba și literatura română. Declarațiile au fost făcute joi, 27 noiembrie, la prezentarea oficială a Ministerului Educației și Cercetării.

„Acest acces la cunoaștere nu trebuie cultivat, trebuie însoțit de instrumente de analiză și de interpretare, astfel încât să formăm, sigur, nu doar scriitori, filologi, oameni de cultură, dar cetățeni curioși, interesați, informați și care să aibă acces și la o altă lume, nu doar la viața de zi cu zi, cu toate dificultățile, problemele ei, provocările”, a explicat Oana Fotache Dubălaru.

Aceasta a precizat că disciplina Limba și literatura română este atât de importantă întrucât „așteptările societății românești, într-un sens larg, au fost de multă vreme încoace stârnirea pasiunii pentru lectură, pentru citit”: „Nu o lectură de identificare evazionistă neapărat, ci o lectură informată, care să formeze niște oameni cu instrumente de analiză a lumii din jur, care să se poată și delecta prin lectură, dar să și aibă în felul ăsta un dialog cultural cu propria epocă, cu scriitorii naționali și cu alte culturi și literaturi”.

Profesorii joacă un rol important în cultivarea pasiunii pentru citit în rândul elevilor, a mai precizat profesoara. În acest proces, este importanta ca elevii „să înțeleagă ceea ce citesc”. „Și nu vorbim doar de o înțelegere lingvistică – aceasta ar fi primul strat – ci de o înțelegere culturală, contextuală, stilistică, generică a formelor literare”.

Ea a subliniat faptul că lipsa apetitului pentru lectură în rândul românilor trebuie rezolvată „prin politici culturale dedicate și prin facilitarea accesului la carte”. „Trebuie să nu uităm de mediile defavorizate, de precaritatea multor biblioteci școlare din țara asta, de ajutorul pe care ni-l pot da resursele digitale, fiindcă mare parte din materialul pe care îl studiem la clasă există, din fericire, în format digital în ultima vreme”, a mai adăugat aceasta.

Informații de context

Pe aceeași idee a pus accentul și Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, care a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

Citește și:

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!
ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI
Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca deplânge moartea lui Mario Vargas Llosa: „Comunitatea UBB a devenit mai săracă odată cu pierderea” scriitorului sud-american, Doctor Honoris Causa al instituției

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) se declară „îndurerată la moartea scriitorului Mario Vargas Llosa, Doctor Honoris Causa al Universității noastre”, într-un mesaj transmis luni. Mario Vargas Llosa a obținut în…
Vezi articolul

Rectorul Universității de Agronomie: Am primit vineri solicitarea lui Sorin Cîmpeanu, urmează să o analizăm in integrum, să decidă de la nivelul școlii doctorale și o comisie de specialiști

Solicitarea făcută de Sorin Cîmpeanu pentru analizarea tezei sale de doctorat a ajuns vineri la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, a declarat rectorul interimar Răzvan…
Vezi articolul

Vacanța de vară trebuie să fie mai scurtă, susține Ministrul Educației, care anunță că „începând din toamna anului 2022 vom face tot posibilul, vom prezenta argumente astfel încât ele să fie acceptate de părinți, de profesori, de decidenți”, pentru un an școlar cu mai multe săptămâni de cursuri

„Începând din toamna anului 2022 vom face tot posibilul, vom prezenta argumente astfel încât ele să fie acceptate de părinți, de profesori, de decidenți, pentru că noi avem nevoie de…
Vezi articolul