Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen

Coordonatoarea grupului de profesori care a elaborat programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, Oana Fotache Dubălaru, decan la Facultatea de Litere, Universitatea din București, a explicat joi, în prezentarea oficială a Ministerului Educației, că „programa nu apelează la ideea conceptului de autori canonici. Nu și-a propus de la bun început să vină cu o listă închisă, obligatorie, cu o listă fixă de autori”. În plus, ea a precizat că „profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen, pentru apariția motivației de a scrie”.

• Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public. Profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea componentei de literatură, integral” / Profesorul Ștefan Baghiu spune că noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990
• Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi 

Oana Fotache Dubălaru, decanul Facultății de Litere a Universității din București, coordonatoare a grupului de profesori care au elaborat programa școlară pentru clasa a IX-a de liceu, pusă în consultare publică, spune că programa propune „să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentat ca o călătorie în timp”.

„Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a în primele întâlniri cu elevii, printr-o introducere, o punere în temă a fenomenului literar, prezentat ca o poveste, ca o călătorie în timp, fiindcă nu putem înțelege prezentul în care ne aflăm dacă nu identificăm elementele și procesele care au dus la constituirea acestuia.”

„Programa nu apelează la ideea conceptului de autori canonici. Nu și-a propus de la bun început să vină cu o listă închisă, obligatorie, cu o listă fixă de autori, pentru că literatura nu se exprimă numai în niște nume, oricât de cunoscute, oricât de largă circulație ar avea. Viziunea pe care o propunem presupune o circulație, un transfer, o receptare a unor fenomene culturale foarte diverse și în continuă mișcare”, spune coordonatoarea grupului care a scris programa.

„Astfel că propunem, recomandăm, o serie de autori din care autorii de manuale, autorii de auxiliare didactice, dar și profesorii de la clasă au toată libertatea să aleagă ce consideră potrivit într-un moment sau altul. Această listă de autori este amplă tocmai fiindcă dintre aceștia, pentru fiecare epocă se pot alege un nume, două sau mai multe, însoțită de propuneri de autori în literatura europeană în momentul în care ne aflăm. Vor urma și alte nume în clasa a XI-a sau a XII-a, când literatura română intră și pe alte circuite de receptare și de influență, cum am spus, și nume de autori străini, pentru că nu putem înțelege romantismul românesc fără romantismul francez sau apariția formelor realiste în proză, iarăși, fără aceste raportări, ele reprezintă o realitate a epocii.”, a adăugat aceasta.

Oana Fotache mai spune că în clasa a XII-a elevii vor ajunge să învețe și autori români contemporani:

„Vorbim de formarea unei competențe teoretice, a unei competențe textuale, a uneia contextuale și lingvistice, dar asta nu înseamnă că dincolo de concepte și limbajul arid, avem în vedere memorarea unor conținuturi sau a unor idei și o raportare activă, flexibilă, autentică a elevilor de astăzi la texte mai vechi sau mai noi, fiindcă elevii vor începe studiul literaturii cu primele forme despre ceea ce înseamnă literatura, cultura populară, mitologia, basmul, legenda și vor ajunge în clasa a XII-a să discute despre literatura contemporană lor, până la generația 2000, inclusiv”.

La prezentarea programei școlare au fost prezenți:

• Oana Fotache-Dubălaru, coordonator științific, decan la Facultatea de Litere, Universitatea din București

• ⁠Alexandru Nicolae, Institutul de Lingvistică al Academiei Române
• Daniel Georgescu, inspector MEC

Redăm fragmente din declarațiile coordonatoarei grupului care a elaborat programa de Limba și Literatura Română:

Oana Fotache, profesor universitar, decan al Facultății de Litere a Universității din București:

„Cred că avem o ocazie rară, care apare poate o dată la 20 de ani în România, de a regândi conceptul programei de Limba și Literatura română. E vorba de o disciplină oarecum mai specială, pentru că e prima din catalog, cea la care profesorii, elevii, părinții, dar și publicul, în general, se raportează cu mai multă curiozitate decât la disciplinele științifice din aria STEM [n.red. Sience, Technology, Engineering, Math] sau la disciplinele vocaționale. Tocmai de aceea responsabilitatea este într-adevăr foarte mare, dar ea cred că trebuie însoțită de un anume curaj, de o anumită încredere în cei pentru care această programă este alcătuită. Când spun asta, mă gândesc la profesori, mă gândesc la elevi, la elevii care ne privesc poate acum sau ne vor privi în viitor, la cei de clasa a VIII-a sau a VII-a de acum, care vor lucra după această programă.

Și aș compara această programă cu o hartă, un fel de hartă în mișcare, fiindcă harta ne oferă niște teritorii, unele mai bine puse în evidență, mai ample, evidențiate și marcate mai clar pe hartă, altele mai difuze. Harta permite mai multe trasee, poate oferi un ghid celui care vrea să ajungă la o destinație. Depinde de ajutorul pe care îl ai în acest parcurs, iar aici mă gândesc acum la elevi, la profesorii de la clasă; cum ajung la acea destinație, care e acea destinație, ce se poate face și în funcție de nivelul de studiu, fiindcă vorbim de fapt de o etajare pe 4 ani a programei și de o distincție între profilul umanist, profilul real, profilul tehnologic, profilul de științe sociale, profilul pedagogic, fiindcă numărul de ore diferă în trunchiul comun.

Mă gândesc însă la utilitatea acestei hărți, la ghidul pe care ea îl oferă profesorilor și elevilor, dar mă gândesc și la posibilitatea de a o gândi ca pe o hartă în mișcare, fiindcă ea se ocupă de un obiect aparte de Limba și Literatura română, care evoluează în timp. Nu există ca un obiect asupra căruia toți specialiștii să fie de acord sau toți cititorii să fie de acord. Trebuie formate anumite competențe de lectură și de înțelegere a fenomenelor lingvistice, a fenomenelor literare. Și cred că e nevoie de această hartă, doar că, aș insista, că depinde foarte mult de utilizatorii ei, de felul în care se raportează la ea, cum îi măsurăm eficient. Iar rezultatele nu le putem vedea mâine, nu peste o lună sau un an, ci într-o perioadă mai îndelungată.

(…)

Ce ne propunem este să introducem mai întâi noțiunea de literatură ca sistem, un sistem care are multe componente, care nu e doar un obiect de studiu, nu e doar o listă de lecturi, este un mod de a înțelege lumea, un mod de a te uita către societate, de a te raporta, printr-o formă de dialog cultural la propriul trecut, la istoria românească, la conexiunile pe care literatura română le-a avut tot timpul cu literatura europeană, fiindcă am încercat să validăm aici și prezența literaturii române în spațiul cultural european.

M-aș referi mai întâi la competențele generale, pe care ne propunem să le formăm. De fapt, ne bazăm pe ajutorul profesorilor, care vor lucra cu această programă, că le vor forma, fiindcă dincolo de o listă de conținuturi, dincolo de manualele care se vor scrie pornind de la această programă, e important ca elevii să termine liceul știind să facă niște lucruri, înțelegând mai bine, mai complex, o realitate culturală trecută, prezentă, având instrumente pentru a se adapta în viitor la realitățile pe care ei le vor trăi, pornind așadar de la anumite competențe care nu sunt, firește, inventate de noi. Aceste competențe se raportează la profilul absolventului, la cadrele europene de predare a Limbii și literaturii materne.

Aici am considerat potrivit să avem trei competențe generale.

Una dintre ele se referă la dinamica formelor literare, la receptarea lor, din perspectivă estetică și identitară, fiindcă vorbim de Limba și literatura română, în scopul cultivării sensibilității și exprimării culturale a elevilor.

Cea de-a doua competență, care se referă la domeniul de conținut, anume Literatură, fiindcă mai este și domeniul de Limbă, are în vedere tocmai această raportare și integrare a fenomenelor literare românești în contexte socio-culturale străine, transnaționale, europene, la un moment dat numai europene, pentru că literatura română s-a aflat tot timpul într-un circuit de interferențe și influențe balcanice, orientale, nord-americane mai târziu. Această competență ajută elevii să-și formeze o atitudine reflexivă și să-și cultive gândirea critică. Nu e doar un concept la modă, gândirea critică e un mod de viață, un mod de a reflecta asupra informației la care ai acces, fie că e vorba de un text literar, fie cu altă informație culturală și de a ști să o folosești în practică, în situații concrete de viață. 

Există și o competență generală care privește cultivarea limbii și care mi se pare de asemenea foarte importantă, după o lungă lipsă a fenomenelor lingvistice și a studiului limbii din liceul românesc.

(…) Sunt, firește, elemente de noutate, elemente de continuitate, preluări dintr-un mod de a preda literatura în alte sisteme de învățământ europene, cum ar fi: Franța, Spania, Germania, de pildă, care apelează și ele la o perspectivă diacronică, în cea mai mare parte, în predarea literaturii. Cel mai important lucru mi se pare familiarizarea elevilor, după ce în gimnaziu au studiat texte literare, non-literare, multimodale, după ce s-au raportat la fenomene de comunicare orală și scrisă, acum să înțeleagă că există acest spațiu numit Literatură, un spațiu cu mai multe dimensiuni.

De asta, propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a în primele întâlniri cu elevii, printr-o introducere, o punere în temă a fenomenului literar, prezentat ca o poveste, ca o călătorie în timp, fiindcă nu putem înțelege prezentul în care ne află, dacă nu identificăm elementele și procesele care au dus la constituirea acestui prezent. De aceea propunem o abordare diacronică, în primul rând cronologică, dar care nu exclude, dimpotrivă, integrează o abordare tematică, un criteriu stilistic, biografic, un criteriu al instituțiilor culturale urmărite în emergența lor, în apariția lor și evoluția lor în timp, și aici mă refer la presă, la teatru, de pildă, la grupurile literare, iar această contextualizare permanentă a Literaturii române raportate la cultură, la societate și la culturile și literaturile străine cu care a intrat în contact.

Vorbim de formarea unei competențe teoretice, a unei competențe textuale, a uneia contextuale și lingvistice, dar asta nu înseamnă că dincolo de concepte și limbajul arid, avem în vedere memorarea unor conținuturi sau a unor idei, ci o raportare activă, flexibilă, autentică a elevilor de astăzi la texte mai vechi sau mai noi, fiindcă vor începe studiul literaturii cu primele forme, ceea ce înseamnă literatura, cultura populară, mitologia, basmul, legenda și vor ajunge în clasa a XII-a să discute despre Literatura contemporană lor, până la generația 2000, inclusiv. Este foarte important ca toate aceste conținuturi să fie introduse pe rând, într-o ordine pe care o dă diacronia, dar exploatând toate valențele literaturii, care nu sunt numai istorice, ci angajează felul în care autorii, producătorii de literatură, receptorii, mediul lingvistic construiesc acest obiect fascinant și fermecător – literatura, literatura română în cazul nostru, dar nu studiată în sine și pentru sine, ci multiplele ei contacte cu alte literaturi.

Astfel că, după această introducere, unde profesorii au, credem noi, libertatea de a alege una, două sau chiar trei perspective din care putem privi literatura ca reprezentare a lumii prin temele, motivele, dar și viziunile pe care le integrează ca instituție, cu aspectele de viață literară care intervin aici sau ca tablou al genurilor care alcătuiesc sistemul literar, profesorul poate alege anumite texte, anumiți autori mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen, pentru apariția motivației de a scrie, urmând ca după această punere în temă, fiindcă vorbim de un obiect nou și complex, elevii ajutați de profesori să discute, pe rând, de-a lungul clasei a IX-a, despre formele literare incipiente în cultura română, despre curentele literare și culturale care au marcat evoluția acestor forme, le-au făcut posibile, despre istoriile colective și individuale, despre afirmarea identității, despre memorialistica de călătorie, poezie, proză, apariția speciilor, prozei, despre cultură și societate, despre reprezentările lumii în perioada romantismului, apoi a realismului românesc și european, încheind în clasa a IX-a cu o discuție despre Junimea, moment în care literatura și cultura română își extind aria surselor de la exclusivitatea franceză la începutul secolului XX, până la o integrare a influenței germane”.

Informații de context

Noua programă școlară pentru materia Limba și literatura română la clasa a IX-a, care ar trebui să fie aplicată în licee din anul școlar 2026–2027, a fost publicată marți seara, 25 noiembrie 2025, în dezbatere publică de către Ministerul Educației și Cercetării.

Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Programa școlară veche din 2009 și care este și astăzi în vigoare se remarcă printr-un limbaj mai puțin tehnic și mai deschis cititorului, care poate fi înțeles mai ușor decât noua programă a Ministerului de oricine o parcurge. De asemenea, vechea programă prevede studierea în liceu a literaturii pe teme, cu autori din epoci diferite.

Printre autorii recomandați acum se află cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

Citește și:

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă

Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a

Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!

ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI

Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen

Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?

„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima