OFICIAL Cursurile pentru formarea profesorilor trebuie să aibă componenta față în față de cel mult 50%, în scădere față de 60% cât era până acum / Sunt introduse noi domenii tematice – reziliența școlară și nanotehnologii

10.986 de vizualizări
Foto: © Kantver - Dreamstime.com
Foto: © Dreamstime.com
Componenta față în față trebuie fie de cel puțin 40%, dar să nu depășească 50% din timpul alocat unui program de formare continuă pentru profesori, potrivit ordinului cu metodologia privind programele pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și acumularea de credite profesionale transferabile, publicat în Monitorul Oficial. Vezi în articol informații despre creditele transferabile de care pot beneficia profesorii.

Art. 3 din document stabilește că „dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar se organizează în sistem blended-learning (incluzând componenta față-în-față și componenta online asincron) sau în sistem online (incluzând componentele sincron și asincron), în acord cu recomandările și prevederile în materie la nivel european.”

Structura programelor pentru dezvoltare profesională continuă, din categoria 1 (acreditate), trebuie să respecte următoarele condiții:

  • a) pentru forma de organizare în sistem blended-learning:
    • (i) componenta față-în-față — procent de cel puțin 40%, dar nu mai mult de 50% din bugetul total de timp al programului, alocat componentei teoretice;
    • (ii) componenta online asincron — procent de cel puțin 50%, dar nu mai mult de 60% din bugetul total de timp al programului, alocat componentei practic-aplicative, în comunitatea de învățare, activitate la clasă pentru programele din categoriile 1—a) și b) sau activitate de management și leadership în școală, inclusiv în comisiile prevăzute de Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), pentru programele din categoria 1—c);

Categoria 1—a) se referă la „actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător funcției didactice ocupate, precum și în domeniul psihopedagogic și metodic”. Categoria 1—b) implică „dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera didactică”, iar categoria 1—c) urmărește „dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, de îndrumare și de control”.

  • b) pentru forma de organizare în sistem online:
    • (i) componenta sincron — procent de cel puțin 40%, dar nu mai mult de 50% din bugetul total de timp al programului, alocat componentei teoretice;
    • (ii) componenta asincron — procent de cel puțin 50%, dar nu mai mult de 60% din bugetul total de timp al programului, alocat componentei practic-aplicative, în comunitatea de învățare, activitate la clasă pentru programele din categoria 1—a) și b) sau activitate de management și leadership în școală, inclusiv în comisiile prevăzute de ROFUIP, pentru programele din categoria 1—c).
Foto: Captură Anexa Nr. 1 din Ordinul pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind programele pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și acumularea de credite profesionale transferabile

În Ordinul nr. 5.138 din 27 august 2021, componența față în față din cadrul sistemului blended-learning trebuia să aibă cel puțin 50%, dar nu mai mult de 60% din timpul alocat programului.

Foto: Ordin nr. 5.138 din 27 august 2021 (ordin abrogat)

De menționat este că vechea listă cu domeniile tematice pentru dezvoltarea continuă cuprindea următoarele:

Foto: Captură Metodologie din 7 octombrie 2011 de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia

Iată ce domenii au fost introduse:

  • Nanotehnologii;
  • Reziliența școlară;
  • Violența școlară/Bullying;
  • Educație multiculturală și plurilingvism;
  • Educație pentru tranziție verde;
  • Biodiversitate;
  • Management educațional strategic;

Menționăm că „Reziliența școală” a înlocuit „Noile educații” în actuala metodologie.

Componenta teoretică include activități complexe (de exemplu, brainstorming, analiză conceptuală, analize comparative, studii de caz, proiecte colaborative), care valorifică informațiile specifice acestei componente.”

Componenta practic-aplicativă presupune desfășurarea unor activități-suport pentru elaborarea portofoliului pentru dezvoltare profesională continuă, potrivit sursei citate.

În document apare că „forma de organizare pentru care a fost acordată acreditarea unui program este valabilă pentru întreaga perioadă de acreditare și nu poate fi schimbată decât în situații excepționale, prin proceduri reglementate la nivel național”.

Conform sursei menționate, bugetul de timp al programelor acreditate nu poate fi mai mic de 60 de ore și mai mare de 120 de ore și numărul de credite acordat pentru programele acreditate este asociat competențelor dobândite prin finalizarea programului și este cuprins între 20 și 40.

Grupele se organizează din cel mult 25 de formabili/grupă pentru toate programele acreditate, indiferent de forma de organizare (sistem online și sistem blended-learning), „cu excepția programelor acreditate care sunt organizate în cadrul proiectelor cu finanțare externă, aflate în implementare, în care este precizat și bugetat un alt număr de formabili, alocat unei grupe, dar care nu poate depăși 35 de formabili/grupă.”

La finalizarea programului, în urma evaluării, formabilul este declarat promovat/nepromovat. La art. 23 alin. (2) apare că „evaluarea portofoliului pentru dezvoltare profesională continuă se realizează, pe baza unei grile de evaluare, prin alocare de punctaj de la 0 la 100 de puncte, condiția pentru promovare fiind de minimum 70 de puncte.”

Ce se întâmplă dacă un profesor nu obține punctajul de promovare

„În situația în care un formabil nu obține punctajul de minimum 70 de puncte, are dreptul de reevaluare a portofoliului pentru dezvoltarea profesională continuă, o singură dată, în maximum 60 de zile calendaristice de la data primei evaluări.”

Programele complementare: „Pe baza fișei de competențe asociate documentului de certificare, prin recunoaștere și echivalare, unui program complementar îi pot fi acordate un număr de maximum 20 de credite profesionale transferabile.”

În categoria programelor pentru abilitare funcțională sunt incluse activități de tipul sesiunilor de comunicări științifice, simpozioane, workshopuri și alte activități cu impact asupra stilului pedagogic și asupra autonomiei profesionale a cadrului didactic, potrivit documentului. Acestea pot fi organizate în școală sau în afara acesteia.

Creditele transferabile

Dacă participă la programe de studii organizate de instituțiile de învățământ superior, profesorii beneficiază de echivalarea în credite profesionale transferabile, după cum urmează:

„a) 60 de credite profesionale transferabile, pentru absolvirea, în intervalul legal prevăzut, a unui program de studii masterale într-un domeniu diferit de domeniul de specialitate;

b) 50 de credite profesionale transferabile, pentru absolvirea în intervalul legal prevăzut a unui program postuniversitar, într-un domeniu diferit de domeniul de specialitate, cu durata de 2 ani/4 semestre, conform documentelor de certificare legal prevăzute;

c) 40 de credite profesionale transferabile, pentru absolvirea în intervalul legal prevăzut a unui program postuniversitar, într-un domeniu diferit de domeniul de specialitate, cu durata de 1,5 ani — 3 semestre, conform documentelor de certificare legal prevăzute;

d) 30 de credite profesionale transferabile, pentru absolvirea în intervalul legal prevăzut a unui program postuniversitar, într-un domeniu diferit de domeniul de specialitate, cu durata de 1 an — 2 semestre, conform documentelor de certificare legal prevăzute.”

Iată ce prevede art. 65 din documentul amintit:

„(1) Prin participarea la programe de dezvoltare profesională continuă și prin recunoașterea rezultatelor învățării în contexte formale, nonformale și informale, cadrele didactice pot acumula 90 de credite profesionale transferabile.

(2) Pentru îndeplinirea condiției de formare în situațiile precizate la alin. (1), fiecărui cadru didactic, la nivelul unității de învățământ, prin CMDFCD (Comisia pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică – n.red), i se calculează numărul de credite profesionale transferabile dobândite, după formula:

  • a) minimum 40 de credite profesionale transferabile dobândite prin participarea la programe acreditate;
  • b) maximum 35 de credite profesionale transferabile dobândite prin participarea la programe complementare;
  • c) maximum 15 credite profesionale transferabile dobândite prin participarea la programe pentru abilitare funcțională.

(3) În situația în care cele 90 de credite profesionale transferabile sunt acumulate de către un cadru didactic atât prin participarea la programe de studii organizate de instituțiile de învățământ superior, cât și prin participarea la programe pentru dezvoltare profesională continuă și la alte forme de organizare a formării continue, se consideră îndeplinită condiția de formare dacă creditele profesionale transferabile au fost dobândite după cum urmează:

  • a) minimum 30 de credite profesionale transferabile dobândite prin participare la diverse forme de organizare a formării continue;
  • b) maximum 60 de credite profesionale transferabile dobândite prin participarea la programe de studii organizate de instituții de învățământ superior.”

Ordinul cu metodologia privind programele pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și acumularea de credite profesionale transferabile poate fi consultat mai jos:

În textul actului normativ se precizează că acest ordin abrogă următoarele ordine, precum și orice prevedere contrară privind regimul documentelor de certificare eliberate pentru personalul didactic care a absolvit programe pentru dezvoltare profesională continuă:

  • Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.564/2011 privind aprobarea Metodologiei de acreditare și evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor de formare oferite de aceștia;
  • Ordinul ministrului educației nr. 5.138/2021 privind acreditarea, organizarea și desfășurarea programelor de formare continuă destinate personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021—2022;
  • Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 6.045/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a Comisiei specializate de acreditare a programelor de formare continuă pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar — CSA;
  • Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.967/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind sistemul de acumulare, recunoaștere și echivalare a creditelor profesionale transferabile;
  • Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.307/2013 privind aprobarea modelului Atestatului de formare continuă a personalului didactic și modelului „Fișei competențelor și a disciplinelor/temelor”;
  • Ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 5.481/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul atestatelor de formare continuă a personalului didactic;
  • Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.772/2017 privind aprobarea modelului „Fișei competenței și a disciplinelor/ temelor”.

Foto: © KantverDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Eu zic sa incepem cu acest cuvant, impus de minister, “formabili”! Si sa continuati sa intelegeti ca nu numarul creditelor trebuie verificat, ci plus valoarea obtinuta la finalul unui curs, ce aplica apoi profesorii, nu cate diplome si adeverinte strang! Si sa li se achite doua cursuri pe an, pt ca asa e legea!

  2. Este haos mare în învățământ!
    Puneti accent pe rezultatele elevilor nu pe nastere facute pe bani.Din acest motiv analfabetismul este în floare.
    Nu se da niciun,,ban” pe cadrele didactice cu rezultate în randul elevilor,care s-au dedicat si se dedica carierei ci pe aceia care prezintă cartoane fără nicio valoare,unii nu stiu nici sa scrie,dar au studii înalte.
    Spun si eu,,Terminati cu prosteala pe fata!”

  3. Pot sa stiu si eu in conditiile in care in fisa de mobilitate se puncteaza aceste ca.caturi, ce legatura are cu valoarea mea ca profesor de matematica un curs absolvit despre educatie verde? Am incercat de 3 ori un transfer si am avut punctaj mai mic decat alte individe cu astfel de cursuri. Ele au luat postul, eu nu. Cu ce sunt eu mai prejos? Era un post pe matematica. Incetati odata cu aceste prostii! A devenit o goana dupa hartii, cursuri, reconversii, Erasmusuri. M-am saturat. Am colegi care pleaca la cursuri sau in proiecte. Ei fac puncte si dosarul gros, noi le tinem orele. Eu am auzit in alte institutii cand ii formeaza, ii formeaza pe banii angajatorului, pe toti odata, in timpul programului. Fa, dom’le, cursuri in scoli, organizate! Nu sa cheltuiasca omu’ milioane sa mearga la un CCD sute de km pe banii lui. In judetul meu sunt localitati la 130 km de CCD. Asta presupune un efort imens fizic si financiar pt.transport sau sa iti iei camera la hotel. Mai sunt si porcarii de-alea fortate de minister cu jde sute de ore si decont 600 lei. Pai, oameni buni, eu de acasa la CCD dau 100 de lei transportul zilnic dus-intors sau iau cazare. Unde ies??!

  4. Procente si tematici scose din burta de politruci.

    In formarea adultilor se accepta in principiu 60% fata in fata si 40% practica, hands-on. Am participat insa in lumea civilizata si la cursuri de o ora in clasa si 7 ore hands-on, adica 12,5% fata in fata si 87,5% hands-on.

    Nu ar trebui restrictionat in vreun fel designul unui curs, designul depinde de participanti, tematica etc.

    Domeniile tematice sunt si astea scoase din burtile mari ale politrucilor. Alegerea lor s-a facut probabil in functie de colegii de partid care au firme de training. Nu exista nici un studiu care sa stabileasca nevoile de training ale profilor.

    1. Profesorii nu muncesc pe bani, ci pe adeverințe de absolvire de diverse cursuri, ca sa adune credite. De frica unui calificativ mai slab decat “foarte bine”, suplinitorii de frica sa nu cumva sa nu obțină continuitatea etc
      Asa se tine capăstrul cadavrului didactic,de catre Minister si Inspectorate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proiectul SuperTeach este realizat cu sprijinul Telekom Romania

Ari Pokka, director de școală în Finanda: A venit vremea să reinventăm școala cu totul, să avem complet alte strategii de predare, nu să ne predăm, să spunem că nu avem cu ce și să nu facem nimic

Educația trebuie reinventată acum, iar profesorii nu trebuie să se predea și să spună că nu au cu ce, trebuie să se gândească în ce mod pot să pregătească copiii…
Vezi articolul

Ligia Deca: Vom finaliza în două săptămâni, cel mai probabil, o procedură de management a cazurilor de violență la nivelul școlilor pentru ca fiecare om din școală să știe cum să reacționeze

Ministra Educației, Ligia Deca, a spus că în următoarele două săptămâni va fi gata, “cel mai probabil”, o procedură de management a cazurilor de violență în școli. Aceasta va conține…
Vezi articolul

Material susținut de BCR

VIDEO Profesorii și elevii din 10 școli implementează în acest an școlar programul LifeLab de educație financiară transdisciplinară, după ce anul trecut profesorii din proiectul-pilot au făcut peste 100 de fișe-resursă / Profesoara Laura Cristea: Nu am avut nicio temă nefăcută pe parcursul unui an

LifeLab 2.0 este în plină derulare în modulul 3 al acestui an școlar. Profesorii din cele 10 școli selectate să participe la ediția din acest an au avut deja primele…
Vezi articolul