Op Ed / Ștefan Pălărie, senator: Trecerea creșelor la Ministerul Educației, de la primării, declanșează tăieri de venituri de până la 40% pentru personalul de îngrijire și un val de demisii. Domnule ministru, haideți să mai închidem și repararea lucrurilor stricate înainte de a începe să reformăm lucruri noi

5.576 de vizualizări
Foto: Ștefan Pălărie
Anul școlar 2021/2022 a debutat pe 13 septembrie 2021 cu o reformă amânată ani de zile de miniștrii educației – transformarea creșelor din centre de servicii de îngrijire în unități de educație timpurie. Guvernul a adoptat ordonanța de urgență nr. 100, intrată în vigoare la data de 15 septembrie 2021, data publicării în monitorul oficial, care reglementează măsurile necesare pentru buna funcționare a creșelor în cadrul sistemului național de învățământ. Neadoptarea ordonanței, ne-a spus atunci Guvernul, „ar produce un dezechilibru în activitatea creșelor”. 

La aproximativ un an de la adoptarea ordonanței am ajuns la următoarea situație halucinantă: personalul din creșe își dă demisia, peste 400 de angajați, personalul din creșele municipiului Cluj-Napoca organizează greve de protest, părinții organizează petiții online prin care cer guvernului să renunțe în a aduce „echilibru”, în educația timpurie, sindicatele angajaților solicită anularea ordonanței, autoritățile publice locale nu știu cum să acționeze pentru a gestiona creșe funcționale ce aparțin unui sistem de educație predictibil și eficient. La fel de trist este că am avut specialiști angajați în creșe care au lucrat sute de ore pentru a redacta propuneri legislative sau norme de metodologie trimise către Ministerul Educației și care astăzi spun că nici măcar pentru o secundă, vocea lor nu a fost ascultată, iar calitatea serviciilor de educație timpurie se prăbușește.

De ce? Pentru că Ministerul Educației are un ciocan în mână și tratează orice ca pe un cui. Mai concret, în paradigma lor încremenită în ciment, o creșă echivalează cu o școală sau cu o grădiniță mai mică. De aceea încearcă să înghesuie funcționarea unei creșe pe calapodul unei grădinițe cu copii mai mici (ignorând faptul că atunci când sunt aduci în creșă inclusiv copii de până în șase luni, personalul necesar pentru a funcționa NU poate fi comparat cu cel al unei grădinițe). Oamenii care înțeleg cu adevărat procesul acesta delicat al îngrijirii și educării copiilor cu vârste între zero și trei ani, știu că inițial creșele au fost în subordinea Ministerului Sănătății, apoi în subordinea Ministerului Muncii, iar acum, la trecerea în subordinea Ministerului Educației, exact când așteptările erau ca mișcarea să crească calitatea educației, am ajuns șocați să constatăm un dezastru.

Dincolo de incapacitatea Ministerului Educației de a face o distincție coerentă între preșcolari și antepreșcolari, exact ca la reconstituirile accidentelor aviatice, cei apropiați sistemului știu că la acest dezastru a mai contribuit un factor major: undeva pe parcurs, paradigma de transfer, puternic negociată politic în partidul domnului ministru al educației, a ajuns la o formă de compromis: guvernarea locală putând opta dacă transferă managementul către Ministerul Educației sau păstrează creșele oferind Ministerului Educației doar supervizare metodologică. Mai exact, primăriile puternice, cele bănoase, au cerut să poată păstra aceste creșe. Iar tratamentul simultan al ambelor spețe (atât cele păstrate cât și cele transferate) a creat blocaje majore la aplicarea metodologiei create de departamentul juridic al ministerului. 

Este trist că după aproape un an de la marea reformă a educației timpurii ministerul nu poate răspunde la o întrebare simplă: Care este diferența dintre creșele preluate de Ministerul Educației și creșele care rămân în coordonarea autorităților publice locale? La această întrebare sunt bănuite niște răspunsuri, dar ele sunt doar de fațadă. Intenția pe termen lung este mutarea creșelor în totalitate sub bagheta ministerului. Doar momentan au fost lăsate niște portițe de scăpare, de întârziere de moment a transferului total.

Fără un răspuns clar la această întrebare rețeaua de creșe este în derivă. În comisia de învățământ din Senatul României am oferit o soluție prin amendamentul care a modificat ordonanța reformatoare a Guvernului, soluție pe care ministerul educație nu a considerat că este necesar să o dezvolte în metodologia de organizare și funcționare a creșelor adoptată de guvern în acest an. Nu se poate face reformă cu metodologii de zeci de pagini care nu spun nimic.

Primăriile care au decis să păstreze creșele în coordonare sunt persoane juridice fondatoare ale noilor instituții de învățământ antepreșcolar. Prin acest statut autoritățile publice locale, gestionează managementul creșelor, angajează resursă umană, stabilește nivelul de salarizare al acesteia și gestionează patrimoniul. Ministerul Educației în cazul acestora se limitează la a coordona curricular creșele prin inspectoratele școlare, evaluează calitatea actului educațional și transferă primăriilor finanțarea de bază, costul standard per antepreșcolar, conform prevederilor legii.

Atât de simplu este! 

Ultimul factor din spatele dezastrului acestui transfer este un uriaș elefant din cameră. Trecerea personalului în subordinea Ministerului Educației, conduce automat și la trecerea pe grila de salarizare din învățământul preuniversitar. O grilă care oferă astăzi salarii de mizerie, semnificativ mai mici față de pragul coșului minim și, dureros, salarii mai mici decât cele oferite de administrațiile locale personalului de îngrijire al copiilor. Pe scurt, dacă erai plătit înainte pe grila salarială din Anexa 2 a legii 153 a salarizării unice, (familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și Asistență Socială“) aveai salarii cu tot cu sporuri de până la 40% mai mari decât noile salarii declanșate de trecerea în subordinea Ministerului Educației, adică Anexa 1 a legii 153 (familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ”).

Ori pentru mine, ca senator al statului român, încă este halucinant faptul că Ministerul Educației nu s-a gândit la consecințele acestui transfer peste noapte. Eu personal încă mai militez, inclusiv prin acest articol, pentru ideea de modificare a OUG-ului cu un nou OUG, care să precizeze niște măsuri tranzitorii ale acestui transfer, și care să asigure înghețarea drepturilor salariale pentru un termen de 2-3 ani, până când noua lege a salarizării unice (reformă P.N.R.R. asumată) va fi promulgată și își va produce efectele. Nu de alta, dar ideea de a fi complice la micșorări de drepturi bănești cu până la 40%, într-un an care lovește cu inflație de peste 14% pe toți cetățenii României, mi se pare un lucru de neacceptat. 

Încă mai este timp pentru un astfel de OUG, pentru a mai șterge măcar parțial din rușinea ministerului de a fi generat acest haos. Încă mai este timp, pentru ca anatema acestui mod defectuos de a face reforme să nu intervină în credibilitatea de a fi autorul coerent al noului pachet de legi ale educației – legi pe care încă nu le-a văzut nimeni, dar care se laudă că, peste noapte, vor reforma educația din țara noastră. Domnule Ministru, haideți să mai închidem și repararea lucrurilor stricate înainte de a începe să reformăm lucruri noi! 

______________________

Istoric legislativ:

  • Art. 27 din Legea 1/2011 reglementează creșele în cadrul sistemului public de învățământ 
  • Legea 263/2007 reglementează organizarea și funcționarea creșelor 
  • prin OUG 9/2018 se completează art. 9 din LEN în sensul în care inclusiv statul, prin bugetul de stat, va asigura finanțarea costului standard pentru antepreșcolari și se prevede că această finanțare se va realiza începând cu anul școlar 2019-2020. 
  • prin Legea 201/2018 s-a modificat legea 263/2007 în sensul în care s-a stipulat faptul că autoritățile publice locale deliberative (Consiliile Locale) pot înființa creșe în subordinea acestora. Aceste prevederi urmau să intre în vigoare începând cu anul școlar 2019-2020.
  • tot Legea 201/2018 prevede la art. 27 faptul că Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi antepreşcolarii înscrişi în unităţile acreditate de educaţie timpurie antepreşcolară de stat, particulară sau confesională, în limitele costului standard per antepreşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. 
  • prin OUG 23/2019 – s-a prorogat termenul privind finanțarea din bugetul de stat pentru anul școlar 2021-2022
  • prin OUG 100/2021 – se precizează în motivare următoarele „Cunoscând faptul că anul şcolar a început, se impune cu celeritate adoptarea de măsuri privind organizarea şi funcţionarea creşelor în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar. Măsurile necesare pentru buna funcţionare a creşelor în cadrul sistemului naţional de învăţământ vizează aspecte administrative, financiare şi manageriale, astfel încât lipsa acestora produce un dezechilibru ce ar afecta în sens negativ dreptul legitim al beneficiarilor indirecţi ai educaţiei, părinţi/reprezentanţi legali, de a înscrie copiii în creşe funcţionale ce aparţin unui sistem de educaţie predictibil şi eficient.”
    • același act normativ prevede că începând cu anul școlar 2021-2022 arondarea creșelor pe lângă unitățile de învățământ preșcolar cu program prelungit la solicitarea primarilor, urmare a hotărârilor Consiliilor Locale prin decizie a ISJ
    • se prevede că dacă autoritățile locale nu vor dori să solicite arondarea, creșele rămân subordonate autorităților locale, dar, finanțarea se va realiza de la bugetul de stat pentru acest caz. 
    • se mai prevede faptul că în ipoteza în care numărul creșelor este mai mare decât numărul unităților școlare de învățământ preșcolar cu program prelungit, atunci ISJ-urile decid ele arondarea creșelor către unități școlare de învățământ preșcolar cu program normal (Cu alte cuvinte, s-a lăsat o portiță legislativă prin care ISJ-urile să decidă în mod suveran arondarea creșelor, trecând peste voința CL-urilor sub aparența unui argument legat de numărul creșelor mai mare).
  • prin Legea de aprobare a OUG 100/2021 (Legea 17/2022) s-a amendat OUG 100 în sensul în care:
Forma inițială a OUG 100/2021Forma modificată în Parlament 

(11) Creşele fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 11 luni şi 3 ani servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere.

(11)Creşele fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 0 luni şi 3 ani servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere.
(12) Începând cu anul şcolar 2021-2022, creşele de stat sunt arondate, la solicitarea primarilor, ca urmare a hotărârilor autorităţilor deliberative, prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, unităţilor de învăţământ preşcolar cu program prelungit, cu personalitate juridică. Decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti se comunică spre informare Ministerului Educaţiei în termen de 15 zile de la emitere.Începând cu anul şcolar 2021-2022, creşele de stat sunt arondate la solicitarea primarilor, ca urmare a hotărârilor autorităţilor deliberative, prin decizie a inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, unităţilor de învăţământ care au nivel preşcolar cu program prelungit cu personalitate juridică sau unităţilor de învăţământ care au în structură învăţământ preşcolar. Decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti se comunică spre informare Ministerului Educaţiei în termen de 15 zile de la emitere.
(13) În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu solicită arondarea, creşele de stat rămân instituţii publice de subordonare locală, cu personalitate juridică, finanţarea fiind asigurată în conformitate cu prevederile alin. (41), cu obligaţia de a asigura serviciile prevăzute la alin. (11). Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la finanţarea acestora, în limita bugetului aprobat. În această situaţie, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti asigură coordonarea metodologică a respectivelor creşe.În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale nu solicită arondarea, creşele de stat devin unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, autorităţile locale având calitatea de persoană juridică fondatoare, finanţarea fiind asigurată în conformitate cu prevederile alin. (41), cu obligaţia de a asigura serviciile prevăzute la alin. (11). Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la finanţarea acestora, în limita bugetului aprobat. În această situaţie, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti asigură coordonarea metodologică a respectivelor creşe.
(14) Prin excepţie de la prevederile alin. (12), ca urmare a existenţei la nivelul localităţii a unui număr de creşe de stat mai mare decât numărul unităţilor de învăţământ preşcolar cu program prelungit, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti pot decide arondarea creşelor de stat la unităţi de învăţământ preşcolar cu program normal.Se abrogă 
(15) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti finalizează procedura de arondare a creşelor de stat la unităţile de învăţământ preuniversitar preşcolar până la data de 1 octombrie 2021, cu informarea Ministerul Educaţiei.”Se abrogă 
(3) Asigurarea personalului necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către Ministerul Educaţiei, conform art. 104 alin. (2) lit. a), cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.Asigurarea personalului necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare, didactic, nedidactic şi auxiliar, se face de către Ministerul Educaţiei, conform art. 104 alin. (2) lit. a), cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
  • Legea 17/2022 repară carențele juridice ale OUG 100/2021 în sensul eliminării posibilității ISJ-urilor să decidă suveran arondarea creșelor, califică expres din punct de vedere juridic conceptul de personal necesar ca fiind reprezentat de personalul didactic, nedidactic și auxiliar. 
  • Legea 17/2022 conferă acreditare de drept (ope legis) creșelor astfel arondate ca efect al OUG 100/2021 sau înființate de autoritățile locale, altminteri s-ar fi produs un blocaj 
  • Legea 17/2022 se aplică inclusiv în anul școlar 2021-2022

Op-ed: Ștefan Pălărie este senator, membru al partidului USR-PLUS. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției


2 comentarii
  1. Dacă ziceți că mai sunt șanse, trebuie rezolvată situația, până mai există personal dornic si iubitor. Domnul ministru nu știe cum se lucrează cu copii de 0-3ani care depinde de personalul de ingrijie, nu de educator. Părinții aduc copiii la creșă, deoarece nu au cu cine-i lasa acasă, nu sa-i facă stdenti din creșă. Ei nu vorbesc, mulți cand vin la creșă nu stau nici pe oliță, nu stiu să bea apă din pahar, să manance.Toate aceste necesități, ingrijitoarea le face plus că trebuie sa-l facă să se simtă iubit. Copiii care au fost la creșă, atunci cand au mers la grădiniță, nu au avut probleme de acomodare. Mediul plăcut la creșă, îi ajută în comunicare și acomodare. Noi, ingrijitoarele din Timisoara, ne confruntăm cu aceeași situatie, doar că la noi se diminuează salariul cu 400lei,neavand nici un spor.Salariile erau mici si inainte ,dar acum când o să primim 1800lei net cu tot cu norma de hrană nu prea cred că o să fie doritoare care să lucreze.Am fost mintite că nu o să scadå salariul(si așa mic), și o să rămână doar educatoare care au salariul dublu.

  2. Domnule politician, în sistemul de învățământ preuniversitar este un haos total, creat de ”competenții” din Ministerul Educației, conduși pe cele mai înalte culmi ale ”progresului și civilizației” de cel mai habarnist ministru pe care l-a avut țara asta după anul 1989! Din păcate, voi, cei care ar trebui să faceți ceva bun și pentru țara asta, nu sunteți interesați decât de propria bunăstare! Așa că, lăsați-ne în pace….că suntem sătui de atâtea ”reforme” !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Predarea istoriei, între caracterul excepțional al națiunii “folosit în scop politic” și abordarea obiectivă și autocritică, “europeană”. Corespondența ieșită din comun dintre Parlamentul European și ministrul polonez al Educației

Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a decis, luna aceasta, să publice corespondența sa cu ministrul polonez al Educației, după ce acesta din urmă a acuzat structurile europene…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că vrea să creeze un pol al universităților din Transilvania, după ce a ratat intrarea în primele consorții paneuropene cu finanțare europeană

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca își anunță intenția de a construi “un pol academic în Transilvania”, după ce a ratat primul val de finanțări europene pentru construirea de „Universități europene”. UBB…
Vezi articolul

ANALIZĂ Procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen / Cîmpeanu: Subiectele au fost extrem de bine formulate

Peste 82% dintre elevii care au susțiunut Evaluarea Națională în 2022 au luat medii peste 5, a anunțat ministrul Educației joi, într-o conferință de presă. Este cel mai mare procent…
Vezi articolul