”Părinții și profesorii mei au publicat informații despre mine pe internet fără să mă întrebe”. Fenomenul ”sharenting” și efectele lui pentru copiii de 9-17 ani – STUDIU

4.412 vizualizări
Freepik.com
Aproape 3 din zece copii declară că părinții au publicat informații despre ei pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt de acord cu acest lucru. 17% declară că profesorii au făcut același lucru. Asta arată studiul ”Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România” făcut de Platforma DigiLiv-REI.

Studiul citat este unul dintre primele studii din România care vorbește despre și studiază fenomenul de sharenting. Termenul a fost creat prin alăturarea dintre share și parenting și denumește distribuirea, de către părinte, pe site-urile online de socializare a imaginilor, filmulețelor sau a poveștilor despre copil. Prin această practică, părintele creează o ‘amprentă digitală’ a copilului cu mult înainte ca acesta să își înceapă propria viața digitală sau, în alte cazuri, paralel cu aceasta dar devenind parte din identitatea digitală a copilului.

32% dintre băieții și 28 dintre fetele cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani spun că părinții sau cei care au grijă de ei au publicat informații despre ei (cum ar fi texte, imagini sau filmulețe) pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt OK cu acest lucru. Procentele sunt uor mai mici când vine vorba despre copiii de 9-12 ani – 26% dintre băieții și 21% dintre fetele din eșantion declară același lucru. Per total 28% dintre copiii implicați în studiu au raportat situații de acest fel.

Mai mult, 23% dintre copii declară disconfort emoțional (au fost supărați) din cauza a ceea ce părinții au publicat online despre ei, în timp ce 21% raportează urmări neplăcute ca urmare a acestor postări ale părinților. 17% la nivelul întregului eșantion spun că profesorii au postat informații despre ei fără să îi consulte în prealabil. Raportul remarcă faptul că profesorii expun în aproape aceeași măsură date despre copiii de 9-12 ani și despre cei de 13-17 ani. 

Urmările sharenting-ului

”Dacă practica documentării copilăriei copiilor noștri este imemorială și de înțeles pentru orice părinte, sharenting-ul aduce ceva nou și fundamental problematic în ecuație: transformă copilul și experiențele acestuia într-o marfă pe care platformele de socializare online o vor vinde mai departe”, scriu autoarele pe platforma DigiLiv-REI.

Foarte important estă că, dacă doar 7 % dintre fetele de 9-12 ani declară că au primit comentarii negative ca urmare a postărilor părinților și 15% spun că au cerut părinților să șteargă aceste conținuturi, la 13-17 ani aceste procente cresc la 19%, respectiv 28%. Pentru băieți comentariile jignitoare sunt și mai prezente (23% la 9-12 ani și 27% la 13-17 ani). ”Aceste rezultate confirmă datele prezentate anterior despre bullying și cyberbullying în rândul băieților ca fiind mai mare decât în rândul fetelor și descriu o cultură a agresivității care se creează în jurul băieților din România de la cele mai mici vârste, spun autorii raportului.

Aceștia mai notează faptul că ”părinții sunt de obicei considerați actori cheie în ceea ce privește protecția copiilor în mediul online și, în unele discursuri de tip neoliberal, sunt considerați (singurii) răspunzători de acest lucru. Ei sunt adulții cei mai apropiați copilului, și sunt considerați ab initio responsabili și informați, capabili de a lua cele mai bune decizii în interesul copilului, inclusiv în ceea ce privește protecția și asigurarea drepturilor online ale acestuia. Totuși, cu răspândirea site-urilor online de socializare, fenomenul de sharenting  pune sub semnul întrebării această asumpție.”

Despre raport:
Raportul “Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România. Rezultatele EU Kids Online 2018” este făcut de Anca Velicu, Bianca Balea și Monica Barbovschi, cu ajutorul reţelei extinse EU Kids Online (metodologie dezvoltată și validată la nivelul tuturor țărilor implicate) și a IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (care a colectat pro-bono datele reprezentative la nivel național).
Raportul se bazează pe chestionare auto-completate în școli, cu 935 de fete și băieți cu vârsta între 9 și 17 ani, utilizând un eşantion stratificat aleator reprezentativ national.

FOTO: Background photo created by jcomp – www.freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

VIDEO Cîmpeanu, despre cum vor fi aleși viitorii directori de școli: O variantă de selecție după prima etapă ar putea fi pe modelul rezidențiatului – cine a avut 10 își alege orice școală din România / Examenul scris va fi supravegheat audio-video

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți din școli va fi organizat în două etape, prima etapă fiind un concurs național care se va asemăna rezidențiatului, adică cine…
Vezi articolul
Camelia Gavrilă

Fostul deputat PSD Camelia Gavrilă, numită director la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. Primarul Chirică: „Este un imens pas înapoi şi este păcat că unul dintre cele mai îndrăgite Colegii din ţară să intre în circuitul nefiresc al sinecurilor politice”

Fostul deputat PSD Camelia Gavrilă a fost numită, vineri, de către șefa Inspectoratului Școlar Județean Iași, director al Colegiului Național „Costache Negruzzi”. Numirea acesteia este una controversată și a fost…
Vezi articolul

Noi, profesorii, să punem în valoare talentul și să cultivăm o abordare creativă și proactivă în școală, pentru că, indiferent dacă are loc fizic sau online, educația nu-și pierde sensul sau scopul, spune Silvia Constantin, directoarea Liceului Tehnologic din Băicoi, Prahova (P)

În urma unei alerte înscrise pe HartaEdu, Liceul Tehnologic „Constantin Cantacuzino”, Băicoi, județul Prahova, împreună cu structurile asociate, a primit nu doar un catalog digital, ci acces la întreaga platformă…
Vezi articolul